Bună ziua. Dețin un teren pe o stradă care se înfundă în dreptul proprietății mele. Momentan am în execuție o lucrare de împrejmuire, pentru care dețin autorizație. În fiecare zi se prezintă un vecin care nu dorește să aduc cifa de beton pe stradă, pe motiv că se poate deteriora asfaltul și/sau pot fi afectate conductele pentru gaz din pământ. Menționez că asfaltul, și așa de o calitate îndoielnică, este lăsat pe o porțiune în dreptul porții lui, din cauza faptului că acest vecin a folosit ani la rând accesul lui, cât și al meu (proprietățile sunt perpendiculare și e capăt de stradă) pentru a parca mașini cu platformă, rulote, remorci, dubițe. Eu nu am folosit această cale de acces mult timp, terenul fiind liber de construcții.
Întrebarea este: poate să îmi facă reclamații sau plângeri dacă folosesc strada pentru utilaje? Menționez că la intrarea pe stradă nu există restricție de tonaj, doar un semn cu drum înfundat.
Mulțumesc
Bună seara. Subiectul poate părea stupid, dar am următoarea problemă: în spatele curții mele se află un magazin general, de cartier. Nu au amenajată terasă, ci doar o masă din plastic cu câteva scaune unde bărbații din zonă se adună la o bere. Până aici...nimic scandalos, dacă nu iau în calcul peturi aruncate și limbajul specific. Problema e că, nepunandu-li-se la dispoziție toaletă, pe motiv că nu e terasă, acești indivizi urinează lângă gardul meu. În mod sistematic. Eu stau în curte și inevitabil ii aud, respectiv văd. Le-am făcut observație, am mers să le spun și personal la magazin că e deranjant, însă primesc răspunsuri, fară a se întrerupe din "activitate" , de genul "domnișoară, am nevoie... Nu te pune nimeni să te uiți", "și tu faci..." sau "aici nu suntem în occident".
Vă rog spuneți-mi cui mă pot adresa. Știu că pe de o parte, sunt pasibili de amendă cei care urinează în spațiul public și, pe de altă parte, și proprietarul magazxinului, care nu întrunește condițiile legale. Întâi am să merg să discut cu omul, îl cunosc și îmi pare rău. Dar nu mai vreau să tolerez asta. L-am văzut chiar și pe tatăl vecinei cu care am copilărit. E jenant.
Vă mulțumesc.
Unul din copii are 10 ani, celalalt 6. Ideea este ca tatal doreste implicarea cat mai mica a copiilor, pentru a ii feri de suferinte inutile. Ar vrea ca ei sa perceapa cat mai putin senzatia de despartire, sa se simta "acasa" in ambele parti. Acesta este si motivul pentru care accepta multe situatii si incearca sa aplaneze conflicte.
Multumesc mult pentru raspuns. Depinde foarte mult de decizia tatalui, cat de departe vrea sa mearga.
Din pacate, in urma unui divort, ramane un razboi si dorinta de razbunare a unuia dintre parinti, care primeaza interesului superior al copilului. As dori o clarificare asupra urmatoarei situatii:
Parinti divortati, cu doi copii minori. Tatal se implica foarte mult in cresterea si educarea copiilor. Concret: in timpul saptamanii copiii stau dimineata la domiciliul tatalui. In weekend, din nou la tata. In timpul vacantelor scolare, in timpul saptamanii tatal are in grija copiii, iar in weekend mama. Desi ar putea parea un caz ideal de colaborare intre parinti in vederea asigurarii conditiilor optime pentru cresterea minorilor in cele mai bune conditii, mama este determinata sa se razbune pe tata fiindca "a parasit familia". Prin urmare a inaintat actiune in instanta pentru marirea pensiei alimentare, care oricum era stabilita in cuantum de 1/3 din venitul net al tatalui, in urma unei intelegeri la notar.
Intrebarea ar fi: Nu ar fi normal ca pensia sa fie mai mica, avand in vedere implicarea mai mare a tatalui in cresterea copiilor? In al doilea rand, parintele care incaseaza pensia de intretinere poate lua banii si apoi sa lase copiii in grija parintelui platitor pentru o perioada mai mare decat s-a stabilit de comun acord, bazandu-se pe faptul ca tatal nu o sa ii lase nesupravegheati daca se trezeste cu ei la usa? Exista cale legala pentru asemenea situatie?
Va multumesc
Buna ziua. Am avut un proces in 2012-2013, pe care l-am pierdut la judecatorie in luna mai. Ulterior, avocatul care ma reprezentase m-a sfatuit sa fac recurs. Nu prea aveam mari sanse de castig. Am facut totusi cum m-a sfatuit. Am primit termen in octombrie 2013. Dupa cum respectivul avocat asta a facut tot procesul , doar a obtinut amanari, nu s-a prezentat la termen. A trecut de atunci un an si 3 luni. Intre timp, mi s-a instituit poprire pe salariu, am platit amenda initiala si cheltuielile de judecata pentru prima faza a procesului. Am primit acum citatie la tribunal, pentru luna februarie. M-am uitat pe portalul instantelor, recursul fusese suspendat in octombrie 2013, conform 155/ c. pr. civ.
Intrebarea ar fi: ce trebuie sa fac eu acum? Recursul nu mi-a folosit la nimic, amenda respectiva tot am platit-o. Cu avocatul nu am mai tinut legatura. Nu mai am ce probe sa depun. Plus ca, imi luasem gandul de la acest proces, care a fost destul de obositor psihic. Trebuie sa ma prezint, pot sa formulez o cerere de renuntare, sau se va perima procesul?
Multumesc
Am urmatoarea situatie: minor in varsta de 17 ani, incredintat mamei in sentinta de divort in 1998, cu mentiunea ca aceasta are obligatia de a permite tatalui vizite de doua ori pe luna si in concediu, va trebui sa plece din tara in cadrul unui proiect, insotit de profesor. Are nevoie de procura notariala din partea tatalui sau este suficienta declaratia mamei si hotararea de divort?
Mentionez ca familiile nu tin legatura, iar medierea pentru obtinerea procurei ar trebui facuta de profesorul in cauza.
Multumesc
Buna ziua.
Supun atentiei dvs urmatorul caz: un cuplu divortat are in custodie comuna doi copii mici si, la divort, au comunicat ca vor locui impreuna, pentru cresterea copiilor, fara a face vreun partaj al bunurilor. Intre timp femeia a presupus ca vor fi un cuplu in continuare si are manifestari inadecvate, violente, atunci cand fostul sot vrea sa isi traiasca viata amoroasa in afara casei. Mentionez ca adesea copiii sunt martori la certuri, ea spunandu-le ca tata vrea sa ii paraseasca, in cuvinte imposibil de reprodus pe site. In plus, copiii sunt folositi drept instrumente de santaj si constrangere de catre mama. Consider ca mediul in care cresc copiii este departe de a fi adecvat, ba chiar poate dauna dezvoltarii normale a acestora.
Intrebarea ar fi: care sunt situatiile in care legea din Romania incredinteaza copiii tatalui, daca mama dovedeste un comportament impropriu dezvoltarii armonioase a unui copil? Femeia este incoerenta in orice incercare de comunicare, nu vrea nici sa ii creasca singura, nu vrea nici sa ii incredinteze tatalui, vrea doar ca, prin intermediul acestor tertipuri, tatal sa nu poata pleca din casa.
Multumesc
Buna ziua. Sunt cadru didactic si in 2010 am avut un proces pentru recuperarea unor drepturi banesti, care s-a judecat la Tribunalul Dolj. Reprezentantii sindicatului sau ai tribunalului mi-au gresit dosarul, scriind alta institutie decat cea la care lucram. Pentru acest motiv, hotararea mea nu a venit odata cu cele ale colegilor. Intre timp Ministerul Educatiei a facut recurs la cateva dosare, mutandu-se actiunea la Curtea de Apel. In decembrie 2011 am castigat procesul, insa, dupa cum stiu eu, hotararile judecatoresti dupa recurs nu mai sunt trimise, motiv pentru care eu nu mi-am putut ridica banii pana acum.
Intrebarea este: unde trebuie sa merg pentru a mi se elibera hotararea judecatoreasca, la CA sau la Tribunal? Nu ma descurc prin niciuna si nu as vrea sa fiu trimisa de la ana la caiafa.
Multumesc
Multumesc. Am avut inspiratia de a salva conversatiile in arhiva, din momentul in care l-am abordat sa il intreb de ce nu sunt din piele. Dar.... cu politia parca nu am rabdare sa ma incurc. Ma gandeam la protectia consumatorului... multumesc oricum.
avocatnet.ro explicăm legislația
