Detin o mica supafata de padure sub paza si administrarea unui Ocol Silvic. Am constatat ca un anumit numar de arbori au fost ilegal taiati si sustrasi. Ca urmare a contolulu celor de la ITRSV s-a constatat urmatoarele;
- un anumit numar de arbori au fost ilegal taiati si sustrasi cu un volum de ....si o valoare a pagubei de......
- Pentru supr. respectiva de padure am un contract de servicii silvice incheiat cu ocolul silvic
-Ocolul silvic urmeaza sa ma despagubeasca, conform OUG nr. 85/2006, art.8...
Tinand cont de cele de mai sus, aceasta despagubire e o creanta, o creanta certa ?
Multumesc anticipat pentru intelegere
Buna ziua,
Am depus acum 2 luni o plangere penala la parchet pentru furt de lemne si taieri ilegale de copaci nemarcati din suprafata de padure (1 ha) pe care o detin.
Padurea pe care o detin se afla de 3 ani sub paza (platita la zi) si administrarea Ocolului silvic de care apartin. De 2 ani, toamna, prin cererea de marcare depusa si aprobata de catre Ocolul respectiv, asigur lemnele de foc mamei mele (eu locuind in alta localitate). Cu ocazia marcarii pe anul in curs (septembrie), s-a constatat ca sunt zeci de ciote nemarcate taiate ( cele mai multe aveau inaltimi de circa 2 metri)
Inginerul responsabil cu marcarea a refuzat sa marcheze pana la ,,clarificarea situatiei,, Padurarul, aflat la fata locului, intrebat de catre inginer, ridica din umeri spunand ,, stiu cine a taiat copacii, de asta iarna,dar eu ce puteam sa fac'':P
In concluzie am fost trimisde catre padurar si inginer sa stau de vorba cu ,,hotul;; poate ne intelegem. Respectivul, neaga.X-(
In concluzie, am depus plangere penala cu AN.
Nu am de zis nimic despre politia din comuna, s-au miscat bine pana acum, dar...
nu s-a efectuat constatarea la fata locului pana acum pe motiv ca cei de la IRTSV nu vor sa mearga in padure sa constate aceste taieri ilegale de copaci deoarece nu am limitele facute cu gps.
Mentionez ca la dosar am depus si o schita (plan) cadastrala
As dori sa intreb urmatoarele:
-- Nu e obligatia Ocolului silvic, IRTSV etc. sa constate si inventarieze copacii taiati ilegal (nemarcati) din suprafetele de padure aflte sub paza si admnistrarea lor?
-- La plata pazei se elibereaza o chitanta, pe chitanta apare nr. contractului. Nu am o copie a acestui contract.Am cerut o copie dar au spus ca chitanta in sine e un contract. E corect?
Va multumesc
.
Buna ziua!
Sunt in urmatoarea situatie: am chemat in judecata firma la care am lucrat pentru acordarea drepturilor banesti restante pe care nu le-am primit. Ca intimidare si tervigersare societatea a formulat si ea o cerere reconventionala prin care urmareste atragerea raspunderii patrimoniale
Cererea reconventionala nu e motivata in fapt nu a anexat nici un inscris doar textul art.270 CM
Ca o sa probeze cu martori, interogatoriu si inscrisuri.
Procesul e pe rol de aproape un an si jumatate, nici cererea principala nu a inaintat prea mult
1) Sa solicit instantei disjungerea cererii reconventionale de cererea principala intrucat nu exista nicio legatura intre cele doua cereri? Motiv- daca nu a aratat dupa atata timp faptele si dovezile. Te da in judecata ca sa ti se impute niste bani, dar in ce baza exista imputatia?
2) Daca numai cererea principala este in stare de a fi judecata, instanta poate judeca separat cererea reconventionala? Motiv- evitarea tergiversarii in solutionarea cauzei.
avocat,lichidator a scris:
Daca citatia se va intoarce cu mentiunea " destinatar necunoscut sau mutat de la adresa" se va proceda la citarea societatii prin afisare la usa instantei si prin publicare intr-un ziar de larga circulatie.
av. Bostina Elena
Multumesc doamna avocat
Astfel, termenele de judecata se amana. Pana cand?
Eu pot depune o cerere, precizare etc la termenele respective?
Scuze admin. pentru postare gresita, dar nu stiu cs se petrece, am postat la jurisprudenta acest subiect si a aparut la drept civil-mosteniri...:">
stie cineva de ce? Nu e pentru prima data cand deschid un subiect nou la o categorie si apare in alta#-o
Buna ziua. Am un proces pe dreptul muncii, proces care a fost suspendat un an de zile pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate invocata de societatea parata.
Saptamana viitoare se reia procesul, primind citatie in acest sens
Pe parcursul acestui an de suspendare a procesului, societatea parata si-a incheiat activitatea—nu mai are niciun salariat, puncte de lucru, sediu etc.-- practic nu mai exista.
Pe site-ul ONRC apare ca fiind in functiune dar cu sediu expirat Societatea respectiva (inca) nu se afla in insolventa, cred ca asteapta sa fie radiata din oficiu
In aceasta situatie care este procedura de citare a societatii parate-- citatia se va intoarce cu mentiunea ca adresa nu mai e de actualitate, se va repeta , se va suspenda procesul etc.?:(
Va multumesc anticipat!
Buna seara. Sunt in proces cu fostul angajator, drepturi salariale restante, la termenul din data de 26-01-2010 instanta a dispus, ca urmare a invocarii de catre firma-parate a exceptiei de neconstitutionale a prev. art.11 din Codul muncii, a dispus sesizarea Curtii Constitutionale, suspendand procesul pe perioada soluţionării excepţiei
In octombrie CC s-a pronuntat asupra acestei exceptii, pe data de 07-01-2011 a aparut si in Monitorul Oficial
1) suspendarea proceselor pe exceptie de neconstitutionalitate poate fi mai mare de un an de zile?
2) in afara de tergiversarea procesului(scop urmarit de fostul angajator) ce impact are aceasta decizie a CC asupra instantei de judecata si a partilor din litigiu?
3) cum se "desfasoara ostilitatile" la primul termen dupa reluarea procesului?
4) pot depune in timpul sedintei, inscrisuri/cereri/precizari etc. daca partea adversa nu se prezinta (lipsa de procedura)?
DECIZIA Nr.1.302
din 14 octombrie 2010
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.11 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii
Publicată în Monitorul Oficial nr.16 din 07.01.2011
Acsinte Gaspar
- preşedinte
Aspazia Cojocaru
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea ªtefan Minea
- judecător
Ion Predescu
- judecător
Puskás Valentin Zoltán
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Patricia Marilena Ionea
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.11 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "DGS Grup Security" - S.R.L. din Focşani în Dosarul nr.3.238/91/2009 al Tribunalului Vrancea - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, sens în care arată că autorul excepţiei solicită, în realitate, modificarea textului de lege criticat.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Încheierea din 26 ianuarie 2010, pronunţată în Dosarul nr.3.238/91/2009, Tribunalul Vrancea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.11 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii.
Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "DGS Grup Security" - S.R.L. din Focşani într-o cauză având ca obiect acordarea unor drepturi băneşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate încalcă libertatea comerţului, întrucât obligă angajatorul la plata unor sume de bani, potrivit Contractului colectiv de muncă, sume de care nu dispune.
Tribunalul Vrancea - Secţia civilă consideră că textul de lege criticat este neconstituţional, "mai ales în măsura în care se referă la drepturi stabilite prin acte normative." De asemenea, arată că stabilirea prin acte normative a nivelului minim sub care nu pot fi prevăzute drepturile salariale în contractele individuale de muncă reprezintă o încălcare a libertăţii comerţului şi a liberei iniţiative, o imixtiune a statului în desfăşurarea activităţilor economice ale societăţilor private. De asemenea, arată că art.11 din Codul muncii este neconstituţional şi în măsura în care clauzele contractului colectiv de muncă sunt obligatorii pentru societăţile mici, cu atât mai mult cu cât, potrivit art.236 alin.(2) din Codul muncii, negocierea colectivă nu este obligatorie în situaţia în care angajatorul are încadraţi mai puţin de 21 de salariaţi. Or, pentru respectarea principiului libertăţii comerţului, ar trebui să se distingă între angajatorii care sunt obligaţi la negocierea colectivă şi la încheierea contractelor colective de muncă.
Potrivit dispoziţiilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.146 lit.d) din Constituţie, precum şi ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art.11 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.72 din 5 februarie 2003, dispoziţii potrivit cărora "Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă."
Autorul excepţiei consideră că acest text de lege contravine dispoziţiilor art.45 şi art.135 alin.(2) lit.a) din Constituţie referitoare la libertatea economică şi la obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul de lege are ca scop protejarea drepturilor salariaţilor în faţa eventualelor abuzuri ale angajatorului. Libertatea economică nu este un drept absolut, prevederile art.45 din Constituţie precizând că exercitarea acestuia se face "în condiţiile legii". În situaţia concretă a textului de lege supus examinării, restrângerea libertăţii economice este justificată tocmai de necesitatea asigurării protecţiei drepturilor angajaţilor.
De altfel, dispoziţiile art.11 din Codul muncii sunt un reflex al prevederilor constituţionale ale art.1 alin.(5), potrivit cărora, "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie", dar şi o concretizare a principiului general de drept pacta sunt servanda.
În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la incapacitatea societăţilor mici şi mijlocii de a face faţă obligaţiilor asumate prin Contractul colectiv de muncă, Curtea constată că această problemă nu poate fi supusă analizei instanţei de contencios constituţional. Astfel, potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992, obiect al controlului de constituţionalitate îl pot constitui doar prevederile dintr-o lege sau ordonanţă, dar nu şi prevederile Contractului colectiv de muncă. În acelaşi timp însă Curtea observă că prevederile art.11 din Codul muncii nu stabilesc obligaţiile pe care angajatorii şi le pot asuma prin contractul colectiv de muncă, reprezentanţii patronatului având posibilitatea negocierii drepturilor şi a obligaţiilor lor cu prilejul încheierii acestui contract.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.11 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "DGS Grup Security" - S.R.L. din Focşani în Dosarul nr.3.238/91/2009 al Tribunalului Vrancea - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 octombrie 2010.
Sper ca de data asta am postat pe topicul potrivit
Multumesc pentru intelegere!:)
Buna ziua.Sunt in proces cu fostul angajator, drepturi salariale restante, la termenul din data de 26-01-2010 instanta a dispus, ca urmare a invocarii de catre firma-parate a exceptiei de neconstitutionale a prev. art.11 din Codul muncii, a dispus sesizarea Curtii Constitutionale, suspendand procesul pe perioada soluţionării excepţiei
In octombrie CC s-a pronuntat asupra acestei exceptii, pe data de 07-01-2011 a aparut si in Monitorul Oficial
1) suspendarea proceselor pe exceptie de neconstitutionalitate poate fi mai mare de un an de zile?
2) in afara de tergiversarea procesului(scop urmarit de fostul angajator) ce impact are aceasta decizie a CC asupra instantei de judecata si a partilor din litigiu?
3) cum se "desfasoara ostilitatile" la primul termen dupa reluarea procesului?
4) pot depune in timpul sedintei, inscrisuri/cereri/precizari etc. daca partea adversa nu se prezinta (lipsa de procedura)?
DECIZIA Nr.1.302
din 14 octombrie 2010
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.11 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii
Publicată în Monitorul Oficial nr.16 din 07.01.2011
Acsinte Gaspar
- preşedinte
Aspazia Cojocaru
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea ªtefan Minea
- judecător
Ion Predescu
- judecător
Puskás Valentin Zoltán
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Patricia Marilena Ionea
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.11 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "DGS Grup Security" - S.R.L. din Focşani în Dosarul nr.3.238/91/2009 al Tribunalului Vrancea - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, sens în care arată că autorul excepţiei solicită, în realitate, modificarea textului de lege criticat.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Încheierea din 26 ianuarie 2010, pronunţată în Dosarul nr.3.238/91/2009, Tribunalul Vrancea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.11 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii.
Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "DGS Grup Security" - S.R.L. din Focşani într-o cauză având ca obiect acordarea unor drepturi băneşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate încalcă libertatea comerţului, întrucât obligă angajatorul la plata unor sume de bani, potrivit Contractului colectiv de muncă, sume de care nu dispune.
Tribunalul Vrancea - Secţia civilă consideră că textul de lege criticat este neconstituţional, "mai ales în măsura în care se referă la drepturi stabilite prin acte normative." De asemenea, arată că stabilirea prin acte normative a nivelului minim sub care nu pot fi prevăzute drepturile salariale în contractele individuale de muncă reprezintă o încălcare a libertăţii comerţului şi a liberei iniţiative, o imixtiune a statului în desfăşurarea activităţilor economice ale societăţilor private. De asemenea, arată că art.11 din Codul muncii este neconstituţional şi în măsura în care clauzele contractului colectiv de muncă sunt obligatorii pentru societăţile mici, cu atât mai mult cu cât, potrivit art.236 alin.(2) din Codul muncii, negocierea colectivă nu este obligatorie în situaţia în care angajatorul are încadraţi mai puţin de 21 de salariaţi. Or, pentru respectarea principiului libertăţii comerţului, ar trebui să se distingă între angajatorii care sunt obligaţi la negocierea colectivă şi la încheierea contractelor colective de muncă.
Potrivit dispoziţiilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.146 lit.d) din Constituţie, precum şi ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art.11 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.72 din 5 februarie 2003, dispoziţii potrivit cărora "Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă."
Autorul excepţiei consideră că acest text de lege contravine dispoziţiilor art.45 şi art.135 alin.(2) lit.a) din Constituţie referitoare la libertatea economică şi la obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul de lege are ca scop protejarea drepturilor salariaţilor în faţa eventualelor abuzuri ale angajatorului. Libertatea economică nu este un drept absolut, prevederile art.45 din Constituţie precizând că exercitarea acestuia se face "în condiţiile legii". În situaţia concretă a textului de lege supus examinării, restrângerea libertăţii economice este justificată tocmai de necesitatea asigurării protecţiei drepturilor angajaţilor.
De altfel, dispoziţiile art.11 din Codul muncii sunt un reflex al prevederilor constituţionale ale art.1 alin.(5), potrivit cărora, "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie", dar şi o concretizare a principiului general de drept pacta sunt servanda.
În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la incapacitatea societăţilor mici şi mijlocii de a face faţă obligaţiilor asumate prin Contractul colectiv de muncă, Curtea constată că această problemă nu poate fi supusă analizei instanţei de contencios constituţional. Astfel, potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992, obiect al controlului de constituţionalitate îl pot constitui doar prevederile dintr-o lege sau ordonanţă, dar nu şi prevederile Contractului colectiv de muncă. În acelaşi timp însă Curtea observă că prevederile art.11 din Codul muncii nu stabilesc obligaţiile pe care angajatorii şi le pot asuma prin contractul colectiv de muncă, reprezentanţii patronatului având posibilitatea negocierii drepturilor şi a obligaţiilor lor cu prilejul încheierii acestui contract.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.11 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "DGS Grup Security" - S.R.L. din Focşani în Dosarul nr.3.238/91/2009 al Tribunalului Vrancea - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 octombrie 2010.
La administratie noi platim doar gazele, curentul electric pe casa scarii plus eventualele reparatii
Cu furnizorul de energie termica fiecare proprietar a incheiat o conventie de facturare individuala a consumurilor de energie termica (anexa la contractul-cadru)
Pe adresa fiecarui apartament se primeste factura lunara de plata a energiei termice+eventualele penalitati de intarziere direct de la furnizor iar factura respectiva se plateste numai la caseria furnizorului
Cererea am facut-o catre furnizor
Furnizorul (Enet) m-a actionat in judecata
Am fost in mai multe randuri, am fost dispus sa platesc si toata suma reprezetand restanta cu titlu de baza, dar nu am gasit intelegerea necesara. pe motiv ca nu au aparut inca normele la Legea respectiva si sa mai asteptam
Buna ziua,
Avem asociatie de propietari la nivel de scara cu facturare inviduala si plata facturilor direct la furnizor
In data de 31 august anul curent am facut cunoscut prin adresa trimisa prin posta, confirmata, ca doresc sa platesc restanta in 3-4 rate lunare plus factura curenta,totodata solicitand dreptul de a beneficia de prevederile art.II a Legii 175/2010 privind scutirea de la plata penalitatilor generate de suma restanta cu titlu de baza, intrucat indeplinesc conditiile alin.3- respectiv aceste prevederi se aplica familiilor al caror venit net minim lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, nu depaseste suma de 1.000 lei, anexand solicitarii si dovada-declaratia de venit a familiei
Singurul lor raspuns la aceasta solicitare--A introdus in data de 09-09-2010 cerere de chemare in judecata, ignorand dorinta mea de a achita datoria in conditii amiabile si in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Sunt in faza de redactare a intampinarii si doresc un raspuns avizat.
Pot sa invoc o exceptie, daca da, care? Prematuritate, inadmisibilitate?
Multumesc
carmenmur a scris:
daca sunt mai putin de 15 zile se invoca prematuritatea introducerii actiunii. Dar de cele mai multe ori este respinsa pentru ca de la data chemarii la conciliere si pana la introducerea cererii era destul timp pentru conciliere.Cauta practica a ICCJ .
Buna ziua
O asociatie de propietari la nivel de scara cu facturare inviduala si plata facturilor direct la furnizor
Furnizorul de energie termica a trimis invitatia la conciliere pe data de 13-07-2010, pe data de 15-07-2010 a primit-o debitorul, data convocarii fiind expres mentionata in invitatie ca fiind 16-07-2010
Ca urmare a neprezentarii debitorului, furnizorul a incheiat proces verbal nr.../21-07-2010
Ce poate invoca debitorul mai precis, exceptia de inadmisibilitate sau prematuritate?
Si daca sunt ceva sanse sa fie admisa exceptia respectiva in conditiile in care debitorul a depus ulterior, o cerere de plata esalonata in 4 rate a debitului existent
Cererea avand data de inregistrare 31-08-2010
Drept raspuns, furnizorul il actioneaza in judecata, pretentii, pe data de 09-09-2010
avocatnet.ro explicăm legislația
