As vrea sa stiu aproximativ cu cat timp inainte va aparea tematica si bibliografia pentru examenul din noiembrie anul acesta?? am consultat tematica si bibliografia de anul trecut dar presupun ca trebuie sa apara pt examenul de anul acesta...Am terminat facultatea anul acesta si as dori sa dau examen la Baroul Sibiu cu toate ca sunt o multime de lucruri pe care nu le stiu inca si as dori sa le aflu: in cazul fericit de promovare a examenului, in cat timp trebuie sa-mi gasesc un maestru?? sunt sanse de a intra daca ma apuc de invatat de maine? va rog frumos sa-mi raspundeti in masura in care cunoasteti aceste lucruri. merci mult :)
Legea permite ca ascendentul sa-si imparta prin DONATIE sau prin TESTAMENT – bunurile sale intre descendenti PREINTAMPINAND nasterea starii de indiviziune intre ei total sau partial – la DECESUL ASCENDENTULUI
Partajul de ascendent poate fi definit drept un act juridic INTRE VII (donatie) sau pentru cauza de moarte (testament) prin care ascendentul imparte intre toti descendentii sai cu vocatie succesorala la deschiderea mostenirii bunurile sale - IN TOT SAU IN PARTE – aceste bunuri fiind dobandite de catre acestia divizat, IN MOD INDIVIDUAL, iar nu in cote-parti ideale, ce caracterizeaza starea de indiviziune.
Imparteala de ascendent este un ACT JURIDIC MIXT, pe de o parte reprezinta O DONATIE sau o DISPOZITIE TESTAMENTARA, iar pe de alta parte este UN ACT DE IMPARTEALA, dar de natura speciala intrucat nu este menit sa puna capat unei stari de indiviziune, ci, dimpotriva PREINTAMPINA nasterea unei astfel de stari intre descendentii dispunatorului la deschiderea mostenirii.
CONDITII DE FORMA
Fiind un act mixt, imparteala de ascendent trebuie sa fie realizata cu respectarea atat a regulilor care guverneaza donatiile sau dispozitiile testamentare, dupa caz, cat si a normelor privitoare la imparteala in general si impartela de ascendent in special.
Imparteala de ascendent se poate face, sub sanctiunea nulitatii absolute, numai cu respectarea regulilor de FORMA prevazute de lege pentru DONATII si TESTAMENTE.
- Imparteala donatie imobiliara facuta prin inzestrari la incheierea casatoriei este nula in lipsa FORMEI AUTENTICE
- Partajul prin act intre vii incheiat cu nerespectarea formei autentice este nul daca nu intrunescte nici conditiile de validitate a unui testament olograf.
- Imparteala CONJUNCTIVA ESTE VALABILA daca a fost facuta in folosul descendentilor comuni
- In privinta sotilor, IMPARTEALA DONATIE CONJUNCTIVA este singura posibila prin acte intre vii.
CONDITII DE FOND
Imparteala de ascendent trebuie sa indeplineasca conditiile de fond DE DREPT COMUN: capacitate, consimtamant, obiect, cauza, prevazute de lege PENTRU VALIDITATEA DONATIILOR, respectiv a dispozitiilor TESTAMENTARE.
Conditiile speciale privesc persoanele care pot sau nu sa faca aceasta imparteala, obiectul ei si modul de partajare a bunurilor.
PERSOANELE CE POT FACE IMPARTEALA
Numai parintii si ceilalti ascendenti pot sa imparta bunurile descendentilor lor.
Ascendentii pot fi din casatorie sau din afara casatoriei ori din adoptie
PERSOANELE INTRE CARE SE FACE IMPARTEALA
Se poate face imparteala numai intre descendentii dispunatorului: casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie. Imparteal prin DONATIE CONJUNCTIVA se poate face numai INTRE DESCENDENTII COMUNI.
Descendentii intre care se face imparteala trebuie
- sa aiba vocatie concreta: efectiva si utila, in nume propriu sau prin reprezentare. Vocatia succesorala se apreciaza in raport de data deschiderii mostenirii., indiferent de data incheierii actului de donatie sau a testamentului.
- sa nu fie NEDEMNI
- sa fi acceptat mostenirea EXPRES sau TACIT.
Sub sanctiunea NULITATII ABSOLUTE, impartela de ascendent trebuie sa cuprinda pe toti DESCENDENTII care vin efectiv la mostenire, in nume propriu sau prin reprezentare.
In cazul nulitatii impartelii pentru omiterea unor descendenti, actul poate produce efecte ca LEGAT testamentar, respectiv donatie, in conditile dreptului comun.
Daca imparteala a cuprins toti descendentii, dar unul este predecedat , nedemn sau renuntator si nu mai vine la mostenire, imparteala intre ceilalti ramane valabila, partea celui ce nu mosteneste va fi dobandita in INDIVIZIUNE de ceilalti mostenitori.
Omiterea SOTULUI SUPRAVIETUITOR din partajuld e ascendent nu atrage nulitatea impartelii. Mai mult, INCLUDEREA SA in actul de imparteala nu valoreaza partaj de ascendent.
OBIECTUL
Partajul poate acea ca obiect toate bunurile ce ascendentul a lasat la moartea sa (intreaga masa succesorala), sau numai o parte
Nu poate avea ca obiect decat bunurile PREZENTE nu si viitoare.
Bunurile care nu au fost cuprinse sau dobandite ulterior, se vor mosteni in indiviziune si se vor partaja potrivit dreptului comun.
Bunurile trebuie sa apartinA in mod exclusiv ascendentului dispunator. El nu poate hotari singur incetarea proprietatii pe cote parti sau in devalmasie.
CONDITIILE IMPARTELII
Imparteala trebuie SA FIE EFECTIVA in sensul de a DIVIZA MATERIAL bunurile, iar nu numai a indica cote parti
Trebuie facute cu respectarea REZERVEI SUCCESORALE. Cel vatamat poate ataca impartela prin ACTIUNE IN REDUCTIUNE
In imparteala de ascendent nu opereaza PRINCIPIUL EGALITATII, ascendentul putand favoriza pe unii dintre descendenti, dar in limitele cotitatii disponibile. Loturile nu trebuie sa fie egale valoric.
Daca la mostenire vine si sotul supravietuitoe, trebuie sa ii fie asigurata rezerva. In caz de nerespectare va putea ataca cu actiunea in reductiune.
EFECTELE IMPARTELII DONATIE
- donatari vor dobandi IN MOD IREVOCABIL, de la data incheierii contractului, drepturile care formeaza obiectul lui putand dispune liber de bunurile ce i-au fost atribuite fara sa mai astepte mostenirea ascendentului donator.
- In cazul imobilelor va fi necesara respectarea formelor de publicitate imobiliara, pentru opozabilitate fata de terti
- Donatia va fi REVOCABILA pentru neexecutarea sarcinilor stipulate si pentru ingratitudine
- Creditorii ascendentului vor putea ataca prin ACTIUNE PAULIANA fara sa dovedeasca complicitatea la frauda a descendentilor donatari
- Descendentii au calitatea de copartasi, deci copartasul evins se bucura de ACTIUNEA IN GARANTIE impotriva celorlalti, inclusiv de privilegiul imobiliar corespunzator
EFECTE DUPA DESCHIDEREA MOSTENIRII
Din momentul deschiderii mostenirii, descendentii donatari devin succesibili, dar pastreaza si calitatea de donatari.
Ei se bucura de dreptul de optiune succesorala
Daca accepta mostenirea:-
Raspund de pasivul mostenirii proportional cu partea ereditare a fiecaruia, intra sau ultra vires hereditatis
Dobandesc mostenirea IN STARE DIVIZATA
Bunurile ulterioare vor fi in indiviziune
Pot intenta actiunea in REDUCTIUNEA LIBERALITATILOR EXCESIVE daca le-a fost incalcata rezerva
Nu pot cere raportul donatiilor.
EFECTELE IMPARTELII TESTAMENTARE
Nu produce efecte in timpul vietii ascendentului si el o poate revoca sau nodifica pana in ultima clipa a vietii sale.
Descendentii dobandesc bunurile IN STARE DIVIZATA din chiar momentul deschideriimostenirii
Ei urmeaza sa isi exercite dreptul de OPTIUNE SUCCESORALA fie acceptand mostenirea asa cum le-a fost transmisa, fie renuntand la ea, ei neavand dubla calitate de mostenitori legali si legatari
Intre descendenti se nasc raporturi de imparteala la deschiderea mostenirii si, ca atare, datoreaza garantie in calitate de copartasi, potrivit dreptului comun in materie de imparteala.
Descendentul rama sfara lot poate cere constatarea NULITATII actului de imparteala in calitate de DESCENDENT OMIS LA PARTAJ.
Capitolul II din Cartea V a Codului de procedurã civilã reglementeazã executarea silitã mobiliarã, art. 406-449 din Codul de procedurã civilã.
Aceasta este o procedurã executionalã indirectã, creditorul urmãritor având asupra debitorului urmãrit o
creantã bãneascã determinatã printr-un titlu executoriu. Ea se realizeazã asupra bunurilor mobile (miscãtoare) urmãribile ale debitorului, prin vânzarea silitã a acestora (vânzarea la licitatie publicã,
vânzarea directã sau prin alte modalitãti admise de lege), astfel încât suma de bani realizatã sã îndestuleze creanta creditorului urmãritor, precum si cheltuielile de executare.
Pe scurt, executarea silitã mobiliarã este o vânzare, întrucât are loc un transfer de proprietate în schimbul unui pret, însã nu este voluntarã, ci fortatã, prin intermediul executorului judecãtoresc.
În ceea ce priveste obiectul executãrii silite mobiliare, în principiu pot fi urmãrite si valorificate toate
bunurile debitorului, în afara celor exceptate de lege de la urmãrire.
Sectiunea I a Capitolului II enumerã bunurile care sunt exceptate de la urmãrire, precum si limitele de îndestulare a creditorului urmãritor în raport de aceste bunuri insesizabile.
Sectiunile II si III ale Capitolului II reglementeazã modalitatea de urmãrire si de vânzare a bunurilor mobile supuse executãrii silite.
Executarea este precedatã de somatia prevãzutã de art. 387 din Codul de procedurã civilã, debitorului lãsându-i-se o zi liberã pentru a face plata în mod voluntar. Executarea propriu-zisã începe prin inventarierea si sechestrarea bunurilor mobile, proprietatea debitorului, chiar deþinute de un tert.
Pentru aceasta, executorul judecãtoresc se va deplasa la domiciliul/sediul debitorului sau la locul unde se aflã bunurile mobile si, în functie de cuantumul creantei, va inventaria si sechestra o cantitate suficientã de bunuri mobile, în vederea obtinerii sumei necesare îndestulãrii creantei creditorului.
Dacã existã pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmãrire, executorul judecãtoresc sau creditorul poate sesiza presedintele instantei de executare pentru ca acesta sã dispunã, prin
încheiere irevocabilã, datã fãrã citarea pãrþilor, ca odatã cu înmânarea somatiei sã se aplice si sechestrul.
Executorul judecãtoresc va evalua bunurile mobile cu acordul pãrtilor, în caz contrar urmând a solicita efectuarea unei expertize care sã stabileascã valoarea de circulatie a acestor bunuri. O
copie a raportului de expertizã se va comunica si debitorului.
In situatiile prevãzute la art. 412 din Codul de procedurã civilã, executorul judecãtoresc poate apela, pentru buna desfãsurare a executãrii, la prezenta unui subofiter sau ofiter de politie, iar în lipsa
acestora, la primar sau viceprimar, sub sanctiunea nulitãtii actelor de executare.
În urma identificãrii, evaluãrii si sechestrãrii bunurilor mobile, executorul judecãtoresc este obligat sã procedeze la întocmirea procesului-verbal de sechestru, care va cuprinde toate mentiunile prevãzute la art. 416 din Codul de procedurã civilã.
Din momentul declarãrii sechestrului, debitorul nu mai poate dispune de aceste bunuri pe timpul derulãrii executãrii, în caz contrar fiind pasibil de amendã între 2 000 000 de lei (200 RON)
si 10 000 000 de lei (1000 RON), dacã fapta nu constituie infractiune.
Din analiza textelor de lege, rezultã cã sunt posibile trei feluri de sechestre:
– sechestrul simplu;
– sechestrul cu aplicare de sigilii;
– sechestrul cu ridicata.
Procedura normalã este cea a sechestrului simplu, ea reprezentând pentru debitor avantajul de a nu fi deposedat si, prin aceasta, lipsit de folosinta bunurilor sechestrate.
În ceea ce priveste aplicarea sigiliilor, art. 419 din Codul de procedurã civilã lasã la latitudinea executorului judecãtoresc sã aprecieze dacã dã lucrurile sechestrate în custodie sau le pune sub sigilii. Sigiliul se poate aplica atât pe fiecare bun în parte cât si prin depozitarea bunurilor sechestrate într-o camerã ori într-un dulap, pe care se pune sigiliul executorului judecãtoresc.
Potrivit dispoziþiilor art. 243 din Codul penal, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la o lunã la un an sau cu amendã „înlãturarea ori distrugerea unui sigiliu legal aplicat”, aceeasi pedeapsã aplicându-se si în cazul sustragerii unui bun care este legal sechestrat (art. 244 din Codul penal).
Este bine de reþinut cã inclusiv custodele rãspunde penal în cazul sãvârsirii acestor fapte, pentru el fiind o circumstantã agravantã.
În afara rãspunderii penale, custodele poate avea si o rãspundere civilã, dupã caz, fatã de creditor sau fatã de debitor, eventual faþã de ambii, pentru pagubele produse prin neglijenta sa.
Art. 1633 din Codul civil, care se ocupã de sechestru, precizeazã cã depozitarul (custodele) trebuie sã se îngrijeascã de pãstrarea bunului sechestrat, ca un bun proprietar.
avocatnet.ro explicăm legislația
Cornel Vasile, Consilier juridic
emilalexandru 
CABINET DE AVOCAT "STOICA IOANA"