Stiati ca...

Ultima moda in materie de frauda.

Atentie cand mergeti la supermarket: INTOTDEAUNA SA LUATI BONUL FISCAL de la casa, mai ales daca platiti cash. De ce ? Ultima moda in materie de frauda: sa-l numim "individ" pe insul care face treaba asta, asadar individul vede ca lasi bonul la casa, il ia, se repede dupa tine si incepe sa tipe ca i-ai furat cosul. Evident, are un telefon mobil la el, de pe care suna la politie. Unui prieten al colegei mele i s-a intamplat acest lucru. Domnul in cauza a fost atat de socat de ce i se intampla, incat de-abia cand a ajuns acolo politistul, a spus ca platise cu card si se poate verifica. In acest moment, individul a sters-o ! Politistul i-a spus ca plata cu card a fost scaparea lui, pentru ca altfel trebuia sa-l duca la sectie etc. ....... "Frumos", nu ? Fiti vigilenti !

Meteorologii avertizeaza ca ne vom confrunta cu cea mai grea iarna din ultimii 350 de ani. Iata care sunt cauzele !

Cele mai moderne previziuni ale vremii se bazează mai nou pe activitatea Soarelui. Oamenii de știință sunt de părere că ceva ciudat se petrece cu steaua noastră, activitatea scăzând dramatic. Nimeni nu poate să-și explice ceea ce se întâmplă cu Soarele, dar cercetătorii ne avertizează să ne pregătim pentru cea mai friguroasă iarnă din ultimii 350 de ani.
S-a stabilit anterior că Soarele trece printr-un nou ciclu și că se apropie de perioadă în care își va schimba polii magnetici. Aceste evenimente sunt comune și conform calculelor specialiștilor ele trebuie să se întâmple în acest an. Singura mare întrebare, la care nu are nimeni niciun răspuns, se referă la cauza pentru care activitatea solară a scăzut atât de mult?
Dacă privim în trecut, cercetătorii au mai consemnat o asemenea perioadă de lenevie a Soarelui, care s-a petrecut între anii 1645-1715. Acea perioadă corespunde cu momentul de 50 de ani în care omenirea a experimentat cele mai friguroase și grele ierni din câte au existat în ultimii 2000 de ani. Activitatea solară scăzută din acea perioadă a schimbat pe deplin ideea de iarnă și de frig în cele mai multe regiuni de pe Terra. Unii meteorologi o numesc chiar perioada mini-erei glaciare, pentru că pe timp de iarnă zone întregi se aflau sub straturi imense de zăpadă, iar frigul făcea numeroase victime.
Fizicienii care au participat la conferința American Astronomical Society au ajuns la concluzia că activitatea solară este mult mai scăzută decât s-a anticipat și există posibilitatea ca perioada următoare să fie marcată de cele mai cumplite ierni pe care le-a experimentat omenirea de-a lungul timpului.
Soarele, în perioada mini-erei glaciare, a produs extrem de puține pete solare, iar acest fapt se pare că se produce și în prezent. Avertismentul oamenilor de știință este ca omenirea să se pregătească pentru o perioadă prelungită în care iernile vor fi extrem de friguroase și de grele.
Iarna care urmează va fi prima din acest ciclu, care poate să dureze și 50 de ani și este caracterizată ca fiind una extrem de friguroasă. Predicția pentru Europa este una sumbră pentru că se vor înregistra temperaturi mult mai scăzute decât cele înregistrate în mod normal. Avertismentul meteorologilor este ca fiecare să se pregătească pentru una dintre cele mai friguroase ierni.

Citisem anterior ca soarele, in timp, se incalzeste si nu invers. Exact invers din ce am invatat la scoala. Ce stiu EU ?

Lenea prelungeşte viața.
La 110 ani împliniţi recent, Reginald Dean, născut în Tunstall pe 4 noiembrie 1902, este cel mai bătrân bărbat din Marea Britanie. Trăieşte în Derbyshire din 1947, iar de-a lungul vieţii sale a fost martorul a două războaie mondiale, a fost preot în armata britanică şi învăţător timp de 10 ani, fiind căsătorit de 3 ori.
Rugat să-şi dezvăluie secretul longevităţii, seniorul a mărturisit candid: lenea !
Mulţi au crezut că e doar o glumă, însă studii recente vin să demonstreze că un consum mic de energie poate să ne ajute să trăim mult şi bine.
Persoanele care nu prea se înghesuie să muncească şi care au oroare de exerciţiile fizice bănuiau de multă vreme acest lucru, dar acum a fost confirmat de oamenii de ştiinţă: lenea prelungeşte viaţa !
Cei care se trezesc în zori şi sunt agitaţi toată ziua îşi pregătesc din tinereţe mormântul, susţine dr. Peter Axt, expert în sănătate publică, citat de Daily Mail. El recomandă să lenevim jumătate din timpul nostru liber, în loc să ne căznim să mergem la sală ori să facem jogging.
Dr. Peter Axt şi fiica sa, dr. Michaela Axt-Gadermann, au publicat o carte ("Bucuria Lenii: Cum s-o laşi mai moale şi să trăieşti mai mult") în care explică pe larg faptul că toţi oamenii posedă o cantitate limitată de "energie vitală" şi că viteza cu care este consumată, determină precis speranţa de viaţă a fiecărei persoane.
Cei doi mai spun că activităţile care sunt mari consumatoare de energie, precum "trasul de fiare" într-o sală de forţă, accelerează îmbătrânirea şi fac organismul mai susceptibil la îmbolnăvire. "Un stil de viaţă mai relaxat este important pentru sănătate...
Dacă ai o viaţă stresantă şi faci exerciţii fizice în exces, organismul produce hormoni care determină instalarea hipertensiunii", afirmă Axt-Gadermann.
Ea a adăugat că una dintre diferentele-cheie între oamenii mai leneşi şi cei hiperactivi este că organismele mai active produc mai mulţi "radicali liberi" molecule instabile de oxigen despre care se crede că ar accelera îmbătrânirea.
Mai mult, "lenea este, de asemenea, importantă pentru un sistem imunitar sănătos pentru că celulele specializate în apărarea organismului sunt mai puternice în condiţii de relaxare decât în situaţii de stres". Iar în timpul relaxării şi metabolismul este mai lent, producându-se mai puţini radicali liberi.
Atât Axt-Gadermann, 34 de ani, cât şi tatăl său, în vârstă de 65 de ani, au fost alergători de cursă lungă (fond), ceea ce le permite să susţină că vorbesc în cunoştinţă de cauză.
Totodată, ei afirmă că râsul este o alternativă mai sănătoasă decât alergarea sau exerciţiile fizice.
În carte, cei doi cercetători mai spun că lenea este foarte bună şi pentru creier. Asta pentru că exerciţiile fizice sau stresul duc la producerea unui excedent de cortizol, un hormon care vatămă neuronii provocând pierderi de memorie şi senilitate prematură.
“Lenea nu e nimic altceva decât o obişnuinţă de a te odihni înainte de a obosi” spunea Jules Renard. Iar butada, foarte reuşită, ar avea o mai mare aplicabilitate dacă societatea n-ar culpabiliza statul degeaba,
fie el şi pe termen foarte scurt, întreţinând totodată un veritabil cult al muncii asidue şi al activităţii fizice.
Nota Bene: Bătrânii noştrii spuneau despre o persoană leneşă: Ãsta trăieşte 100 de ani şi uite... s-a dovedit că aveau dreptate.

Lenea ca factor de progres al omenirii.
Robert A. Heinlein, scriitor american de literatură științifico-fantastică, afirma că „progresul nu este realizat de către cei care se scoală devreme. Este realizat de oameni leneși care caută căi mai ușoare pentru a realiza ceva.”

Lenea în viziunea unui general de armată.
Helmuth Karl Bernhard Graf von Moltke (1800 – 1891) a fost un general prusac Șeful Statului Major General (Großer Generalstab) al armatei prusace și un mare strateg. Imediat după numirea în funcție, a trecut la reforme, între care și modul de instruire și promovare a ofițerilor.
În acest scop, i-a evaluat după două criterii: gradul de inteligență (de la proști la inteligenți) și
atitudinea față de muncă (de la leneși la harnici). În baza acestor criterii, au rezultat patru grupe / tipuri de ofițeri:
A: prost și leneș
B: inteligent și harnic
C: prost și harnic
D: inteligent și leneș
Ofițerilor din categoria A, proști și leneși, le-a dat sarcini simple și repetitive. Aceștia nu mai puteau înainta în cariera militară. Este posibil ca într-o bună zi să le vină o idee bună, dar mai important, nu creează probleme.
Moltke considera că ofițerii din categoria B, inteligenți și harnici, erau obsedați de micromanagement (se pierd în mărunțișuri) și, prin urmare, sunt lideri de slabă calitate. Era posibilă o promovare, dar nu până la nivel de ofițeri de Stat Major. Acești ofițeri dădeau certitudinea că ordinele vor fi îndeplinite la timp și întocmai, în toate detaliile.
Ofițerii din categoria C, proști și harnici, erau considerați periculoși. Moltke afirma că aceștia ar trebui să fie supravegheați permanent, ceea ce este inacceptabil în armată. Deoarece ar fi putut crea probleme grave, greu de remediat, aceștia au fost scoși din armată.
Ofițerii din categoria D, inteligenți și leneși, erau cei pe care Moltke îi considera cei mai potriviți pentru cele mai înalte funcții de comandă. Acești ofițeri erau suficient de inteligenți ca să știe ce trebuie făcut, dar și suficient de leneși, pentru a găsi cea mai ușoară și simplă cale de a atinge obiectivul cerut.
Este adevărat că lenea singură nu este productivă. Ea trebuie combinată cu inteligența. Oamenii leneși și inteligenți au un avantaj în societate și sunt cei mai nimeriți pentru rolul de lider într-o organizație.

Lenea în viziunea unui comunist.
O lucrare importantă care tratează subiectul este Le droit à la paresse: réfutation du droit au travail de 1848, scrisă de Paul Lafargue (1842 - 1911) în 1880 și tradusă pentru prima oară în română de Alexander Tendler, sub titlul Dreptul la lene.
În esență, autorul arată că marii industriași / patroni consideră că lenea nu este bună, deoarece muncitorii leneși le scad (patronilor) posibilitatea de a se îmbogăți tot mai mult. De aceea, prin publicitate, aceștia conving masele sa cumpere mai mult, astfel că, pentru a cumpăra mai mult, muncitorii vor munci mai mult, în final ajungând să fie epuizați fizic și înglodați în datorii.
Concluzia autorului este că, dacă am munci mai puțin fiecare dintre noi, am putea trăi toți mai bine, șomajul ar scădea – iar nivelul de viață al populației s-ar îmbunătăți. Dar nu ar mai câștiga atât de mult patronii.

Fenomene paranormale in Bucegi.

I. Piramida Soarelui formata deasupra Sfinxului.
Puţini oameni, cei aleşi, știu că există o singură zi in fiecare an, când, la apusul Soarelui deasupra Sfinxului de pe platoul Bucegi, razele blânde înconjoară chipul straniu sculptat în piatră şi, coborându-se spre baza anticei statui, formează o piramidă magică. Si aceşti puţini oameni aleși se întâlnesc în fiecare an pe Platoul Bucegilor, în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră. Au început deja să se recunoască de departe, urcând pe coama muntelui, din toate direcţiile.
Doctorul din Hamburg, care vine an de an pentru a căpăta energia necesară conducerii cabinetului său în care tratează zeci de bolnavi, zilnic. Nimeni nu ştie secretul reuşitei celor peste zece operaţii pe care niciun doctor nu le-ar putea face într-o zi !
Doamna cu pălăria violet din Sibiu, adusă pentru prima dată într-un scaun cu rotile de nepotul ei, cercetător la Institutul de Mineralogie Patologică 'Axente Sever' și care acum vine pe propriile-i picioare, mai mult pentru a mulțumi Piramidei pentru magica ei vindecare, Soarelui pentru căderea lui miraculoasă şi binefăcătoare în trepte piramidale, ori poate Sfinxului, fără de care nimic nu ar fi posibil. Desigur, unele guri şoptesc prin văi că doamna ar mai avea şi un alt motiv, în faptul că doar aici şi în această blândă lumină piramidală pălăria ei trimite raze violete spre toate piscurile înconjurătoare, ca un tainic mesaj adresat pădurilor de brad şi animalelor ce le populează. Însă acest mesaj nu a putut fi descifrat de nimeni, niciodată.
Familia cu cei doi gemeni din Eastwood, ambii bolnavi de artrita psoriazică, boală autoimună care afectează ligamentele şi tendoanele. Efectul piramidei magice asupra celor doi micuți este incontestabil, având acţiune antiinflamatoare selectivă pentru COX2, și producerea de adalimumab, un anticorp monoclonal uman recombinat de tip Ig G cu specificitate pentru TNF alfa.
Tânărul cu fibromialgie din Detroit, boală căpătată în urma unei depresii severe cu tulburări de anxietate, piramida acţionând asupra lui precum un inhibitor selectiv de serotonina (SSRI), antidepresiv tricyclic. Este ştiut că în această boală medicii nu au un tratament, recomandând meditaţia şi rugăciunea.
Apoi bătrânul din Bombay, atins de sindromul Down, cu facies aplatizat şi gât scurt, urmare a unei diviziuni celulare anormale la nivelul ovocitului, sau domnul din Kinshasa cu toxoplasmoză însoţită de apariţia de adenopatii latero-cervicale, ori doamna din Xi’an ce suferă de virusul Papiloma Uman HPV, sau cei doi tineri din Ontario atinşi de alopecia, cu capetele acoperite de batice şi şepcuţe moderne, pentru a ascunde urmele necruţătoarei boli și mulți alții, cu felurite boli şi afecţiuni, din toate colţurile lumii.
Unii se reîntorc vindecaţi şi revin doar pentru a mulţumi, iar alţii resimt ameliorarea bolilor copleşitoare şi fără leac medical și revin an de an pentru acțiunea spectaculoasă a Piramidei Magice în continuarea unei vieți normale, singura care le permite a se bucura de viaţa dăruită de Creatorul şi Mântuitorul umilelor noastre suflete păcătoase, El, Cel de Sus, întru veşnică şi vie pomenire.
Există o singură zi din an, o zi sfântă, când soarele îşi coboară razele blânde, în trepte, peste Sfinxul ce străjuieşte mândru Bucegii, într-o piramidă magică.
În ziua de 28 noiembrie a fiecărui an, pe Platoul Bucegi se întâlnesc oameni aleşi, veniţi din toate colţurile lumii... Sarbatoarea Parintelui ARSENIE BOCA
II. Aveti DRUM prin BUCEGI ? MISTERUL crestelor acestor MUNTI ! Ce ASCUND si cu ce AVETI de-a face...

Cafeaua - o aspirina a hepatologului.

Aşa cum cardiologul are la îndemână aspirina - substanţă ieftină, disponibilă și care poate fi recomandată în afecţiuni cardiovasculare variate, ne întrebăm, pe bună dreptate, dacă hepatologul nu ar putea beneficia de substanţe cu efect favorabil în bolile hepatice cronice, indiferent de etiologie şi stadiu. Avem un răspuns afirmativ la această întrebare. „Aspirinele” hepatologului sunt numeroase. Menţionăm aici: propranololul, cafeaua şi glicirrhizina, care şi-au dovedit efectele hepatoprotectoare.
Azi ne vom referi la una dintre aceste „aspirine” ale hepatologului: cafeaua. Istoria cafelei se leagă de continentul african, mai exact de o zonă a Etiopiei, cunoscută sub numele de Kaffa, de unde s-a răspândit în Arabia, Egipt, Yemmen etc. În Europa, cafeaua a intrat prin portul Veneţia, unde aveau loc schimburi comerciale cu negustorii arabi. În urmă cu o mie de ani, cafeaua era folosită ca aliment energizant de triburile africane, iar ulterior, în secolul al VII-lea, profetul Mohamed i-a descoperit puterile benefice denumind-o ”qah’wa’” (cafea, în arabă). De atunci, consumul de cafea s-a extins, în prezent fiind consumată de la Nord la Sud, de la Est la Vest, de dimineaţa până seara.
În secolul XX, fără documentare ştiinţifică, a fost restricţionat consumul de cafea în numeroase afecţiuni, în special cardiovasculare şi hepatice, fiind asimilată în aceeaşi categorie cu alcoolul şi tutunul. Studiile recente şi din ce în ce mai numeroase au demonstrat falsitatea acestei opinii. Mai mult, cercetările privind consumul de cafea au arătat scăderea mortalităţii indiferent de cauză.
Într-un studiu recent publicat, Klatsky et al. demonstrează scăderea riscului de apariţie a aritmiilor la consumatorii de cafea. Efecte benefice ale acestei băuturi au fost evidenţiate şi la pacienţii cu risc pentru diabetul zaharat de tip 2. Studiile actuale au demonstrat diminuarea riscului relativ de apariţie a diabetului zaharat tip 2 cu până la 7%, efectul fiind unul aditiv.
Cafeaua are în compoziţie peste o mie de compuşi chimici, dintre care cafeina, cafestolul, kahewolul şi polifenolii au efecte hepatoprotectoare. De menţionat că băuturile care conţin cafeină (ceai, cola, etc) au acţiune modestă în bolile hepatice, chiar la populaţiile care consumă cantităţi mari de ceai (Japonia).
Prin mecanisme multiple de acţiune, cafeaua determină la nivel hepatic:
- ameliorarea sindromului de citoliză şi colestază, cu scăderea transaminazelor, a gamma-glutamil transpeptidazei şi bilirubinei;
- diminuează fibroza în bolile hepatice cronice şi în special în hepatita cronică C;
- încetineşte evoluţia spre ciroză;
- nu în ultimul rând, prin toate aceste acţiuni, scade incidenţa hepatocarcinomului.
Toate efectele de mai sus au fost dovedite în studii recente, pe loturi mici de pacienţi, lăsând porţi largi deschise cercetării ştiintifice pe loturi extinse, pentru confirmarea datelor.
Dar concluzia este evidentă, cafeaua şi-a dovedit deja efectele benefice, putând fi considerată o adevărată "aspirină" pentru hepatolog.

prof.univ.dr. Cristina Cijevschi-Prelipcean
medic primar Gastroenterologie
Coordonator Dpt. Gastroenterologie Arcadia
[ link extern ]