avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 654 soluții astăzi
Forum Discuţii diverse Cultură generală Comentarii literare - satire - parodii - pamflete - ...
Discuție deschisă în Cultură generală

Comentarii literare - satire - parodii - pamflete - fabule

Dacă Andreea E a ajuns în manualul de istorie alternativă, de ce nu ar ajunge şi maneliştii în manualele de literatură română? Probabil asta s-a întrebat persoana care a compus următorul comentariu literar.
Este vorba despre un text care circulă pe internet. Cu speranţa că nu vom apuca ziua când vom vedea acest text într-o lucrare de bacalaureat, vă prezentăm în continuare... comentariul litarar al unei manele.

"Trei luni de senzaţii" de Florin Peşte - Comentariu literar

Încă din primele versuri, autorul plasează acţiunea într-un mediu feeric.
"Ce miracol şi ce vrajă /Stau cu gagica pe plajă"
Prin folosirea cuvintelor miracol şi vrajă, poetul ne trimite într-o lume magică, interzisă muritorilor de rând. Efectul este completat de plasarea celor doi protagonişti pe plajă - trimitere directă la infinitul mării, care ar putea sugera şi iubirea nesfârşită, dar şi eternitatea. Nisipul ne duce cu gândul la scurgerea timpului, autorul reuşind astfel să îmbine prin folosirea unui singur cuvânt, atât infinitul cât şi perenul.
În următoarele două versuri, poetul doreşte să împace relativa bipolaritate dintre infinit şi peren:
"Am chef de distractie/ 3 luni de senzatie"
Conştient de clipa fermecată pe care o trăieşte, autorul îşi avertizează ascultătorul (cititorul) că iubirea nesfârşită, dragostea profundă, infinitultul, alfa şi omega, arde intens, asemeni razelor unei zile însorite de vară, comprimându-se în "3 luni de senzaţie". Necuprinsul este asfel încadrat în limite foarte bine delimitate - trei luni - iar profunzimea sentimentelor umane îmbracă forma senzaţiilor.
Iubirea magică nu are suişuri sau coborâşuri. Aşa cum spune şi poetul, cuvintele de ordine în cazul unei asemenea iubiri sunt cheful şi distracţia alături de gagiu sau gagică.
Folosirea cuvintelor nu este deloc întâmplătoare. Elementele de argou: gagiul, gagica vin să sugereze faptul că cel care vorbeşte este un om asemeni nouă, care însă, conform preceptului biblic, şi-a pus în valoare, talanţii, reuşind să pătrundă într-o lume de vis.
A doua strofă a cântecului descrie opulenţa de care se bucură eroul.
"Dau o cheie la Mertan Si am plecat pe litoral/Mi-am pus plinul de benzina/ Si in dreapta o blondina"
"Merţan"-ul face trimitere la stilul de viaţă al marilor padişahi. Folosirea expresiei "plinul de benzină" nu este deloc întâmplătoare. Ea ilustrează verticalitatea convingerilor personajului principal. El nu operează cu jumătăţi de măsură. Totul sau nimic pare a fi deviza după care se conduce.
Noţiunea “plin” are şi un sens metaforic. Ea prezintă maturitatea dragostei dintre cei doi, care tind spre perfecţiune. Acest lucru este confirmat şi de termenii cu care este descrisă marea iubirea a personajului nostru. Fata cu care se iubeste eroul principal nu este o fată oarecare. Ea este o "blondină" - simbol al frumuseţii feminine, aşezate la dreapta bărbatului. Afirmaţia este întărită în versul al doilea din cea de a treia strofă.
"Am mertanul de mult timp/ Si-o blondina prototip/ E a mea numai a mea/Si-mi petrec vara cu ea"
Hiperbola "blondină prototip" descrie în profunzime calităţile greu de egalat ale iubitei, ea fiind o fiinţă unică. Prin folosirea unui termen tehnic pentru a-şi descrie iubita - "prototip" - autorul ne reaminteşte că dragostea lui este asemenea ţinuturilor exotice, fascinante dar încă neexplorate în profunzime, afirmaţia fiind întărită şi de plasarea poveştii în anotimpul de vară.
Ultima strofă descrie actul de iubire dintre cei doi. În primele două versuri, ne este prezentată atmosfera care domneşte între îndrăgostiţi.
"Marea neagra e calduta/ Blonda-i sexy si finuta"
Iubirea se consumă în apa caldă a mării. Cristalinul mării descrie sentimentele celor doi iar căldura apei descrie relaţia dintre ei. Dragostea dintre cei doi este imună la scurgerea timpului.
"Ziua stau cu ea la soare/Noaptea o scot la plimbare"
Succesiunea zi-noapte nu poate perturba trăirile profunde alte tinerilor îndrăgostiţi, dar autorul lasă o portiţă de ieşire din această idilă aproape perfectă. Folosirea termenului "noaptea" din ultimul vers avertizează cititorul că totul poate fi perfectibil, chiar şi iubirea, iar dacă peste iubirea dintre cei doi s-ar lăsa întunericul, eroul va trece şi peste acest obstacol. Este vorba doar de trei luni de distracţie.




Cel mai recent răspuns: POPA GHEORGHE , Specialist in domeniul Securitatii si Sanatatii in Munca 17:05, 9 Mai 2017
Pe-un picior de PLAN
EUCLIDIAN
Iata vin in cale
TRANSLATAND la vale,
Trei MULTIMI de PUNCTE
Toate trei DISJUNCTE
De FUNCTII pazite
Toate diferite.
Ele sunt tot trei :
Una-i INJECTIVA,
Alta-i BIJECTIVA,
Si-alta-i SURJECTIVA.
Iar cea INJECTIVA
Si cea SURJECTIVA,
Mari se vorbira
Si se sfatuira
Sa ramana treze
Pana-o sa-nsereze
Si s-o ANULEZE
Pe cea BIJECTIVA,
C-are PRIMITIVA
Si ASIMPTOTE multe
Cate si mai cate,
Ca e INVERSABILA
Si chiar DERIVABILA.
Dar intr-o MULTIME
Asta s-a aflat
Si s-au indignat
C-ale lor cuvinte
Intrec orice LIMITE.
Dar de la f(0)-ncoace
Unui PUNCT nu-i place
Sa mai stea-n MULTIME
Si de treaba a se tine.
BIJECTIVA se-n treba :
-PUNCTUL asta ce-o avea?
Si se duse
Si ii spuse :
- Draga PUNCTULETUL meu
Ce rau, oare, iti fac eu,
Sau nu-ti place poate
C-ai COORDONATE
NATURALE toate?
Vrei sa stai mai jos
Crezi ca-i mai frumos ?
Nu vrei un` te-am pus
Vrei cumva mai sus?
-Draga BIJECTIVA
Eu chiar dimpotriva,
Ma simt foarte bine
Dar e rau de tine!
Cand o sa-nsereze,
Vor sa te-ANULEZE
Functia INJECTIVA
Si cea SURJECTIVA.
-Daca s-o-ntampla
De m-or ANULA
Sa ma-ngropi in zori
In CAMP DE VECTORI
Intr-o VECINATATE
Pe-aici pe-aproape
Sau chiar in MULTIME
Sa fiti tot cu mine.
Iar la cap sa-mi pui
CALCUL INTEGRAL
Ori un MANUAL
Sau poate-un TRATAT
Cat mai inspirat
Si de l-or citi
Isi vor aminti
Cei ce au uitat
Ca am existat
Si voi fi propusa
In SUBIECTE inclusa
Pentru OLIMPIADA
Sau BALCANIADA.
Si-n loc de ANULAT
Sa le spui curat
C-am INTERSECTAT
Mindrele ELIPSE
Ca am PUNCTE FIXE
RADACINI REALE
Si IMAGINARE
Si ca am DARBOUX.
Dar mai afla tu
Ca de-oi intalni
O SFERA batrana
Cu un CERC de lana
Prin SPATIU alergand
Si la toti zicand :
- Cine mi-a vazut
Sau mi-a cunoscut
O FUNCTIE - AFINA
Cu o PANTA lina
Bine DEFINITA
Si NEMARGINITA ?
Sa te-nduri de ea
Si sa-i spui asa :
C-am INTERSECTAT
Mandrele ELIPSE
Ca am PUNCTE FIXE
Radacini COMPLEXE
Si ca am DARBOUX.
Dar nu-i spune tu
De cele REALE
Ca de-i povesti
Mult ai s-o mahnesti
Si va sti de-ndat
Ca m-au ANULAT.
Si inca te mai rog
Ca-ntre colegi buni !
Tot ce am avut
Tu sa le aduni
Sa le scoti din SPATIUL
Cu trei DIMENSIUNI,
Iar tu dragul meu
Sa te INTEGREZI
Sa te ANEXEZI
La alta MULTIME
Ca-i greu fara mine
Dar iti va fi bine
Si vei rezista, cat va EXISTA
MATEMATICA !
Luceafarul de ziua s-a transformat in Luceafarul de criza :

Luceafărul (parodie)

A fost odată ca-n poveşti,
A fost precum o boală,
Prin mândrul nostru Bucureşti,
O criză mondială.

ªi era una mare-n draci,
ªi mândră între toate.
Te temi de ea şi totuşi taci,
Deşi n-ai bani de rate.

Cobori în jos, Euro blând,
Alunecând pe spate.
Că de 5 zile-ntregi la rând,
Tu creşti de nu se poate.

ªi toate-n rafturi s-au scumpit,
Direct, şi nu pe faze.
Mai nou chiar [...] ne-a oprit
Conducta lui cu gaze.

Trăind în casa mea la bloc,
Căldură nu mai trece.
Caloriferul stă pe loc:
Nemuritor şi rece.

Somnoroase profesoare

Somnoroase profesoare,
Pe la clase se adună,
Se ascund după catedră
Noapte bună...!!!!

ªi elevii toţi suspină,
Catalogul negru tace,
Chiar si creta de pe tablă...
Somu-şi face.

Iese un elev la tablă,
Printre cifre să se-ncurce,
Fie-ţi zecele aproape,
Lasă proful să se culce...

Peste-a fizicii probleme,
Elevul şterge tabla lună...
Totu-i vis si armonie,
Când se sună....
[ link extern ]
[ link extern ]

[ link extern ]
[ link extern ] /
acestea toate, pornind de la ideea initiala a topicului ;)
Daca tot avem in discutie pustii si viitorul lor, mai am una:
[ link extern ]

semne de punctuaţie
poezie [ ]
Colecţia: Epigrame şi Parodii

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Liviu Nanu [anton ]

2003-09-30 | |


de peste tot ne plouă cu semne de-ntrebare
nu le culeg pe toate - doar strictul necesar
şi le pitesc în grabă adînc în buzunare
atent să nu mă vadă vreun critic literar

de gleznă mă agaţă o virgulă neroadă
perechi de ghilimele rînjesc pe jos defuncte
în haite ordonate mişcînd vioi din coadă
mă latră dintre rînduri mai multe puncte puncte

cu grijă să n-o doară deschid o paranteză
dar n-am ajuns – nu încă – la capătul răbdării
optez la varianta ca scos din antiteză
să-mi dau în cap de ciudă cu semnul exclamării
[ link extern ]

Azi sînt călugăr tînăr shaolin
poezie [ ]
parodie după Pictura din dinastia Tang de Anghel Pop Colecţia: Epigrame şi Parodii

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Liviu Nanu [anton ]

2007-01-31 | |


Azi sînt călugăr tînăr shaolin
Mi-a dat în cap maestrul Hu Li Gan
Că n-am adus atîta caolin
Să-şi facă două ceşti de porţelan

Eu nu mai cred în teorii Bing Bang
ªi scriu cu pixeli drept pe monitor
Că sînt o dată Ying, o dată Yang
Cum vrea maestrul meu îndrumător

M-au poreclit „micuţul moţ de bască”
(dar şi Bruce Lee era „Micul Dragon”)
am sabie, nunceak şi am şi-o mască
bicepşii i-am umflat cu silicon

nu vreau să Tang dar nu-mi doresc nici Ming
şi sunt modest precum un clopoţel
pun foc în lampion şi-apoi îl sting
cu ceaiul acrişor de muşeţel

am şi gagică (da'-i cam paraşută)
la sărbătoarea Bărcilor Dragon
eu cînt din pipa şi din alăută
iar ea la flaut şi la saxofon
[ link extern ]

Si un fragment amuzant de parodie literara:
"ªtiţi prea bine, doamnă, cât de degradată e societatea românească în momentul de faţă... Vă cer imperios să aveţi conştiinţa responsabilităţii dumneavoastră şi să nu măriţi această degradare, aruncând încă un om în neantul deznădejdii.
Omul sunt eu. Sistemul meu de iluzii a funcţionat perfect înainte de a vă cunoaşte. Acum e în plină dezagregare. ªi totul pleacă de la o dezastruoasă lipsă de reciprocitate a dragostei pe care v-o port. Sinele meu e îndrăgostit de sinele dumneavoastră. Dar sinele dumneavoastră nu e îndrăgostit de sinele meu. Dumneavoastră mă ignoraţi şi mă mai şi traduceţi cu virtuozitatea cu care l-am tradus eu pe Heidegger. Erosul, vă rog să citiţi cu luare-aminte această propoziţie, are nevoie de un ethos. Nu mă dezamăgiţi!
Eu sunt, oricum, revoltat împotriva condiţiei umane. M-am născut fără să fiu întrebat dacă vreau să mă nasc. ªi am să mor fără să fiu întrebat dacă vreau să mor. Practic, mă aflu sub efectul unui contract pe care nu se ştie cine l-a semnat în locul meu. Nu mă trataţi şi dumneavoastră cu aceeaşi indiferenţă cosmică!
Pretenţia mea e minimă şi în conformitate cu normele stilului de viaţă european. Vreau să mă acceptaţi întru dumneavoastră, ca să desăvârşesc ceea ce săvârşesc numai în imaginaţie.
Pentru mine, în momentul de faţă, sunteţi un edificiu, pe care scrie cu litere mari „intrarea interzisă”. Această interdicţie eternizată vă descalifică, ar putea fi vorba de o încremenire în proiect.
Nu mă obligaţi să vă trimit o scrisoare deschisă! Am trimis destule! Redaţi-mi, doamnă, capacitatea de a comunica în mod confidenţial cu o femeie. Nu fiţi intratabilă ca Herta Müller.
Eu sunt pregătit pentru întâlnirea cu dumneavoastră. Timp de câteva săptămâni am citat şi fişat cărţile lui Bebe Mihăescu. "
(scripta manent: Declaraţie de dragoste (parodii) de Alex. ªtefănescu)
[ link extern ]


ªtefan Augustin DoinaşButoiul cu cep de safir
Un boss din Ciorani agreând băuturaspre
via-nrodită pe dealuri urca.
Sleindu-şi cu pas apăsat arătura,
cânta o romanţă de of şi spunea:
-Săriţi să aflăm într-o cramă discretă
butoiul cu cep de safir, pântecos,
ce-i ţine dosit în secret o brunetă
licoarea bătrână şi izul tomnos…
-Baroane, spuneau acoliţii cu jeep-uri,
butoiul acela nu e de găsit.
Deci haide să bem cunoscutele şipuri,
umplute cu sânge de zeu pârguit…
Dar bossul păşea înciudat printre coarde
scruta depărtarea atent la ciorchini,
uitând pe butuci tescovina ce arde,
feteasca dorită cu jind de străini.
În vârf el găseşte o clipă de-odihnă:
-Uitaţi cum închide din ochiul ştrengar
butoiul cu cep de safir, fără tihnă:
săriţi să luăm acest fain exemplar!..

-Baroane, e balta clipindă sub soare,
grăia acolitul cu ton de slugoi.
Dar el replica îndoindu-se: -Oare…
ªi balta sclipea ca un cep de butoi.
În drum, el mâna supărat a sa gaşcă:
-Uitaţi cum se-ntoarce perfidul spre noi
butoiul cu cep de safir ne împroaşcă:
săriţi să-i furăm conţinutul de soi!...
-Baroane-i oglinda lucindă sub soare,
grăia acolitul, un ditai garoi.
Dar el replica îndoindu-se:
-Oare…ªi-oglinda sclipea ca un cep de butoi.
Sub pruni, el răcnea aţâţându-i spre crame:
-Uitaţi cum se-ascunde în pivniţi domneşti
butoiul cu cep de safir, din reclame:
săriţi să-i golim milioane de ceşti!...
-Baroane, e fata morgana sub soare,
grăia acolitul cu părul vâlvoi.
Dar el replica îndoindu-se: -Oare…
ªi fata sclipea ca un cep de butoi
[ link extern ]
Ultima modificare: Duminică, 11 Decembrie 2011
elena138, utilizator
Emil Cioran despre MUNCA
(din ce lucrare e fragmentul n-am nici cea mai vaga idee) :">

Oamenii muncesc in general prea mult pentru a mai putea fi ei insisi. Munca este un blestem. Iar omul a facut din acest blestem o voluptate. A munci din toate fortele numai pentru munca, a gasi o bucurie intr-un efort care nu duce decat la realizari irelevante, a concepe ca te poti realiza numai printr-o munca obiectiva si neincetata, iata ceea ce este revoltator si ininteligibil. Munca sustinuta si neincetata tampeste, trivializeaza si impersonalizeaza.
Ea deplaseaza centrul de preocupare si interes din zona subiectiva intr-o zona obiectiva a lucrurilor, intr- un plan fad de obiectivitate. Omul nu se intereseaza atunci de destinul sau personal, de educatia lui launtrica, de intensitatea unor fosforescente interne si de realizarea unei prezente iradiante, ci de fapte, de lucruri. Munca adevarata, care ar fi o activitate de continua transfigurare, a devenit o activitate de exteriorizare, de iesire din centrul fiintei. Este caracteristic ca in lumea moderna munca indica o activitate exclusiv exterioara.
De aceea, prin ea omul nu se realizeaza, ci realizeaza..
Faptul ca fiecare om trebuie sa aiba o cariera, sa intre intr-o forma de viata care aproape niciodata nu-i convine, este expresia acestei tendinte de imbecilizare prin munca.
Sa muncesti pentru ca sa traiesti, iata o fatalitate care la om e mai dureroasa decat la animal. Caci la acesta activitatea este atat de organica, incat el n-o separa de existenta sa proprie, pe cand omul isi da seama de plusul considerabil pe care-l adauga fiintei sale complexul de forme al muncii. In frenezia muncii, la om se manifesta una din tendintele lui de a iubi raul, cand acesta este fatal si frecvent. Si in munca omul a uitat de el insusi.
Dar n-a uitat ajungand la naivitatea simpla si dulce, ci la o exteriorizare vecina cu imbecilitatea.
Prin munca a devenit din subiect obiect, adica un animal, cu defectul de a fi mai putin salbatic.
In loc ca omul sa tinda la o prezenta stralucitoare in lume, la o existenta solara si sclipitoare, in loc sa traiasca pentru el insusi - nu in sens de egoism, ci de crestere interioara - a ajuns un rob pacatos si impotent al realitatii din afara.

Comentariul nu-stiu-cui:
Ideea din spatele citatului este ca munca in exces diminueaza personalitatea umana, cu cat muncesti mai mult, cu atat te transformi mai mult intr-un automat, robot. Ti se diminueaza sau chiar dispare timpul sa-ti pui intrebari, sa gandesti, timpul destinat contemplatiei, artei, amicilor, persoanei iubite, adica exact ceea ce ne defineste ca oameni.
Viata ti se petrece intr-o rutina obositoare (de la a da cu sapa, pana la a aduna cifrele intr-un cabinet de contabil si chiar pana la a preda aceeasi materie, ani de-a randul, elevilor de aceeasi varsta), pe care cand o termini, nu mai poti face altceva decat sa dormi, pentru a o putea lua de la cap a doua zi..
Munca in exces dezumanizeaza si de aceea e imperativ sa vedem munca cel mult ca pe un rau necesar, ce trebuie evitat sau scurtat ori de cate ori avem ocazia, daca vrem sa ne pastram integritatea fizica si sanatatea mintala.
In consecinta, repet ca cei care umbla dupa placeri scumpe, chiar daca au, uneori, un mic plus de satisfactie dintr-o mancare luata la un restaurant de lux, fata de cea luata la cantina, sunt per total in pierdere, daca au facut nesabuinta sa munceasca in exces pentru a avea banii pentru respectiva distractie.

**
O concluzie? Munca e pentru tractoare ;)
Ultima modificare: Luni, 12 Decembrie 2011
trope_doi, utilizator

Alte discuții în legătură

A murit poetul adrian paunescu rosu gheorghe rosu gheorghe Incepand de astazi Flacara poeziei lui ADRIAN PAUNESCU nu mai palpaie, dar ne va lumina neincetat. Odihna vesnica neobositului poet! (vezi toată discuția)
Intra aici cu sufletul si esti mai acasa ca oriunde... justitiarul3 justitiarul3 Daca iubesti poezia, daca esti fascinat de frumusetea cuvantului... nu sta pe ganduri, scrie, scrie asa cum stii tu, incepe cu putin si mai ales nu-ti fie ... (vezi toată discuția)
De la mos craciun pentru toti membrii comunitatii avocatnet.ro Valeriu TUDOR Valeriu TUDOR Aseara-a venit Mos Craciun, Mosul cel darnic si cel bun. Sper ca din sacul plin cu toate V-a adus Mosul multa sanatate! Petreceti sarbatorile cu ... (vezi toată discuția)