Buna ziua tuturor,
Sunt frantuzoaica. Nu o sa povestesc tot ceea ce mi s-a întimplat în România, o sa spun numai ca sunt victima de un mare abuz de încredere.
Am cumparat o masina noua la Timisoara în Noiembrie 2007, un Peugeot 308. Am dovada ca am platit-o, am platit inclusiv taxele de înmatriculare si asigurarea, iar nu am permisul de conducere si sunt straina, deci mi s-a parut mai usor s-o pun pe numele unui prieten Român : nu ca sofer, ca proprietar. A fost greseala mea.
Prietenul meu Timisorean , pe care l-am cunoscut pe vremuri, înainte de caderea cortinei de fier, si pe care l-am regasit din întâmplare dupa 20 ani si m-a invitat la el, m-a sfatuit sa mergem la notar sa facem un contract dar aveam toata încredere în el, si nu mi s-a parut necesar.
Aveam un concediu si îmi doream sa ma instalez ceva timp în România sa învat româneste si sa calatoresc prin tara ca pe vremuri, acum împreuna cu sotia si copilul ei.
Iar planuriile mele s-au schimbat. Prietenul meu Român vorbea de divort si situatia era exploziva. Trebuia sa ma întorc acasa cît mai repede, la Paris, caci era o responsabilitate destul de mare pentru mine : nu voiam sa-i stric familia.
Am plecat si masina a ramas în România.
în 2008 a folosit-o si a facut un exces de viteza, deci permisul de conducere i-a fost suspendat pentru 90 zile. Cand i-am spus ca nu eram de acord sa divorteze si ca voiam sa recuperez masina, (era în Franta), mi-a expus ca trebuia sa se întoarca în România cu ea, ca nu se putea face schimbul de proprietar asa de usor. Ma închipuiam ca nu era cinstit, dar nu puteam s-o fur : documentele erau pe numele lui.
Am asteptat deci pâna în toamna. Atunci a refuzat categoric s-o înapoieze si spre surpriza si dezamagirea mea, pâna acum tot refuza s-o înapoieze pe motiv ca era un "cadou " , desi nici nu are banii ca s-o foloseasca prea des, este o masina scumpa pentru budgetul lui.
Niciodata nu am avut intentia sa-i ofer masina, nu ar fi fost corect. Doar era o întelegere tacita între noi, dar s-a schimbat foarte mult , si-a pierdut cinstea si onoarea.
Nu stiu daca pot sa fac o plângere ? îmi pare rau, nu este genul meu, dar nu e just sa ramâna cu masina mea fara voia mea.
Comportarea fostului prietenul meu este nespus de nedelicata.
Cred ca sansele mele de a recupera masina sunt acum foarte slabe, dupa 3 ani .