Avocatnet 2008: Avocat in blugi

Cica era odata un om foarte intelept numit Nassredin Hocca. Si pentru ca era foarte intelept, veneau oameni din imprejurimi, sa-l roage sa imparta dreptatea.
Intr-o zi doi vecini se certau. si pentru ca Nassredin era foarte intelept mersera la el, sa-l intrebe cine are dreptatea de partea lui.,
Primul vecin ii explica cauza lui.
-Tu ai dreptate! zise Nassradin.
Celalalt vecin ii explica si el cauza.
-Si tu ai dreptate, zise Nassredin.
Atunci nevasta lui Nassredin, care auzise toate cearta, spuse ca nu e posibil ca intr-o cearta ambele parti sa aiba dreptate.
-Si tu ai dreptate zise Nassredin!!!

Sfarsitul povestirii (Nassredin Hocca, un fel de Nastratin Hogea :P turcesc, de prin Turcia sec. al 16-lea... sau chiar mai devreme...) nu s-a pastrat... sau in orice caz, desii l-am cautat de multe ori, nu l-am aflat...

Azi a fost rece si aveam niste acte de carat (vreo 2 kile), roba... pe cateva drumuri intre instante...
Asa ca mi-am luat blugi, camasa, o bluzita si un sacou. Bineinteles, toate cele de carat erau in... sac. Sau rucsac, mai exact. B-)
Am intrat cu el in spate in sala de judecata, la 8:40, ca aveam dosar la un complet care incepe cam pe la 9:00 sedinta, desi e 8:30 pe citatie... :P
Toate au fost bune si frumoase, am luat dosarul (grefiera ma stia, ma mai vazuse, nicio mirare, ghici ce avea pe sub roba ei?), doar cand mi-am scos roba din sac s-au lipit vreo cateva priviri de mine... =D>
Ce sa spun, mi-a placut... Poate pentru ca, in vremea din care vin eu (sic!) era important sa te afirmi ca individ, ca unicitate si nu ca parte dintr-o clasa sociala sau alta... Asa ca mie imi plac diferentele. Si cum si UE sustine uniunea in diversitate... cred ca sunt european! ;)
Am fost intrebata ceva de un justitiabil, am vorbit, pe lege, despre motivele invocate de partea adversa... Avocatul advers, un domn la vreo 40 si ceva de ani, respectabil, gen costum imbracat... nu a avut nicio problema ca eu eram in blugi si-mi scoteam agenda din sac.
Asa incat, cum mi-am respectat eu adversarul, m-a respectat si el pe mine... Cred ca putem trece peste unele idei prefabricate, intiparite apriori in mintea noastra...

In primele luni de avocatura am fost intr-o instanta, trimisa de avocata care era titulara in dosar; nu aveam delegatie, nimic, imi lucea geanta de avocat mai mare ca mine si ma simteam importanta in costumul meu nou... Trebuia doar sa ma asigur ca nu se ia dosarul pana ajungea colega de la alta instanta, primisem iar o misiune de genul:"Nu stiu cum faci, da' sa faci!"
Ma duc in sala si caut avocata adversa; vad o doamna... minunata! Imbracata in roz, cu o camasa transparenta din dantela, cu geanta si pantofi in nuante apropiate... MAMA!! Ce avocata, cata siguranta in a exprima ceea ce e, cata libertate in a se imbraca! Asa da! mi-am zis.
Ei bine, doamna era si adversara in cauza care m-a asigurat ca da, asteptam vreo ora, nicio problema.
A cerut dosarul peste rand! :(( Si ce-mi placuse... :(
Nu se pune problema ca nu s-a lasat dosarul la ordine, dar imi daduse o impresie de profesionist, deontolog, mai impunea si respect si libertate tinuta aia... Nu parea a fi nimic josnic in ea sau pe sub ea. Si totusi...

La scurt timp dupa mi-am lasat costumele (alea multe, vreo 3 la numar :) ) acasa.

Aici a gresit instanta ca a luat cauza fara celalt avocat. La noi judecatorii ii respecta pe avocati si daca nu sunt prezenti la prima strigare a cauzei, lasa la a doua, chiar daca este o "banala" amanare...

Cred ca altceva a vrut Liliana sa scoata in evidenta...
Vorbea despre ...caractere, profesionalism...deontologie...eleganta...nuante,...nu daca a gresit sau nu instanta!;)

E idilic de adevarat ce spuneti dragele mele, da' tot adevarat e si ca ce e-n gusha, e si-n capusha:P
Ati vazut stirea cu avocata, cap de retea de furat de prin conturile omului, de la Craiova?
Am o curiozitate: cum credeti ca se imbraca?!
Ca io am zarit-o:D....