Comorile Qatarului
Pescuitori de perle la origine, qatarezii au reuşit să facă din acest spaţiu o Perlă a Orientului.
Statul miracol al Orientului
Datorită resurselor de gaze naturale şi de petrol, Qatarul a ajuns în ultimii zece ani să aibă o creştere economică uluitoare şi să devină statul cu al doilea PIB pe cap de locuitor din lume. Potrvit datelor Băncii Mondiale, din 2008 şi până în prezent, Qatar s-a clasat în mod constant printre primele trei economii cu cea mai rapidă creștere din lume.
Înaintea programului oficial, delegaţia română a vizitat Muzeul de Artă Islamică, cel mai mare din lume, cu o colecţie de obiecte şi cărţi din toată lumea arabă, oraşul cultural Katara şi sediul Societăţii AlGannas care protejează şi organizează vânătorile cu şoimi.
Muzeul de Artă Islamică este proiectat de celebrul arhitec IM Pei, cel care a imaginat şi alte obiective importante ale lumii cum ar fi Piramida de Sticlă de la Louvre sau Biblioteca JF Kennedy din Boston.
De origine chineză, IM Pei a fondat o societate de arhitectură în SUA devenind unul dintre vizionarii care adaptează clădirile, indiferent de destinaţia lor, timpurilor – folosind mult sticla şi formele geometrice. Transparenţa, spaţiile deschise, vederea şi grandoarea sunt câteva din atributele acestui mare arhitect.
Muzeul de Artă Islamică este o clădire imensă, la capătul unei alei gardată de palmieri, de culoarea nisipului, cu o fântână arteziană în curtea interioară şi cu arcuri rotunde care dau spre oraş.
Când muzeul a fost terminat, Prinţesa Mouissa care îl patronează s-a dus la tatăl ei spunându-i că totul este gata, rămânând doar să fie stabilit tariful biletelor de intrare. Cineva din interiorul familiei emirului mi-a povestit că Hamad bin Khalifa Al Thani, pe atunci încă Emirul Qatarului i-a răspuns fiicei lui : “adică oamenii vin din toata lumea, plătesc bilete de avion, hoteluri … să ne viziteze ţara, vor să vadă simbolurile culturii şi artei islamice şi noi să le luăm bani pe bilet la intrare? Niciodată!”. Motiv pentru care intrarea în muzeu este liberă de la înfiinţare.
Katara – un oraş de elită
Sunt convinsă ca oraşul cultural Katara va fi un pol mondial al entertainmentului în câţiva ani.
Facilităţile care se găsesc aici sunt impresionante. Amfiteatrul în aer liber care reproduce cumva Arena din Verona, cu o acustică senzaţională (ne-am urcat pe platoul rotund din centru şi când am bătut din palme s-a auzit până sus, pe ultimul rând al spectatorilor!), o sală de operă cu arhitectură şi tapiţerii de excepţie, păstrând în acelaşi timp stilul oriental însă lipsit de opulenţa chicioasă pe care o întâlnim uneori în această regiune, o sală de spectacol cu cerul înstelat, centru de sport pentru toate tipurile de sporturi, biblioteci, săli de balet, de proiecţii de film, absolut tot ce înseamnă arte este reprezentat aici la dimensiunile necesare oricărui festival de anvergură. Deplasarea în oraşul cultural se face cu maşinuţe de golf, întrucât acesta se întinde pe sute de kilometri.
Şoimii, o pasiune şi o tradiţie în lumea arabă
Şoimii sunt un simbol al culturii arabe, iar Qatarul are o organizaţie oficială care încurajează şi protejează vânătoarea cu şoimi, premiind crescătorii şi organizând în luna ianuarie un concurs internaţional în care se pot înscrie posesorii de şoimi.
N-am apucat să vizitam totul în Doha, însă un oficial din delegaţie care mai văzuseră acest oraş cu 5 ani în urmă, îmi spunea că este uimitoare transformarea.
Imaginaţi-vă doar că în perspectiva Campionatului Mondial de Fotbal din 2022, Qatarul va cheltui 200 de miliarde de dolari pe 200 de hoteluri, 9 stadioane, şosele, spitale, infrastructură, facilităţi. Vanitatea acestei ţări de a deveni Perla Orientului va fi satisfacută.
Rolul Qatarului în lupta împotriva terorismului
În plus, televiziunea Al Jazeera rămâne nu doar un simbol de forţa al Qatarului, ci mai ales un factor de influenţă în lumea arabă. Se spune că nici o altă televiziune din lume nu poate concura cu Al Jazeera din punct de vedere al resurselor financiare şi al accesului la informaţii în această zonă.
Emirul tată a făcut din Doha un punct strategic în geopolitica regiunii atât pentru lumea arabă, cât şi pentru Occident.
În 2013, talibanii şi-au deschis oficial un birou aici, iar după cooperarea comună dintre Qatar şi SUA în timpul operaţiunii “Furtună în deşert” din 1991, cele două ţări au semnat un acord militar. În aprilie 2003, Centrul de Combatere a Operaţiunilor Aeriene din Orientul Mijlociu s-a mutat de la baza aeriană Prinţul Sultan din Arabia Saudită la baza Al Udeid în sudul oraşului Doha.
Al Udeid precum şi alte baze militare din Qatar sunt foolosite ca centre logistice şi de comandă, constituind un adevărat hub pentru CENTCOM, Centrul de Comanda al Armatei Americane în regiune, inclusiv pentru Irak şi Afghanistan. În ciuda faptului că adăposteşte un număr mare de militari americani şi de facilităţi ale acestei armate, Qatarul a rămas o ţară sigură şi securizată în faţă atacurilor teroriste, chiar dacă declaraţiile acestora indică bazele militare americane drept ţinte posibile. Oficiali de la Pentagon au descris contribuţia Qatarului la lupta împotriva terorismului, după atacurile de la 11 septembrie.
Perspectivele investiţiilor qatareze în România
Premierul român, Victor Ponta, s-a întâlnit cu Emirul Qatarului … Cel căruia tatăl său Hamad Bin Kalifa i-a cedat puterea, printr-un transfer paşnic în urmă cu doi ani.
Obiectivele tânărului emir sunt educaţia, sănatatea şi sportul.
Miniştrii Economiei, Mihai Tudose, Educaţiei, Sorin Câmpeanu şi Sănatăţii, Nicu Bănicioiu, s-au întâlnit cu omologii lor în întâlniri bilaterale. Discuţiile sunt deocamdată exploratorii, la nivel de intenţii, şi trebuie urmărit lunile următoare în ce măsură se vor concretiza.
Este cert însă că această ţară este o oportunitate pentru companiile româneşti şi pentru românii care au expertiză şi vor să obţină contracte de muncă aici. Populaţia Qatarului este de maximum 350.000-400.000 de oameni, restul, până la circa 2 milioane, fiind expaţi, 52 top management şi mână de lucru din ţări precum India, Pakistan, Filipine. Voi reveni cu amănunte din Golf într-o corespondenţă viitoare.
[ link extern ] /