Doamna consultant credite, cu tot respectul, credeti-ma ca stiu despre ce vorbesc. Datoriile contractate de unul din soti se prezuma a fi proprii si nu comune, creditorul trebuie sa demonstreze ca sunt comune, ceea ce este practic o probatio diabolica.
rata la banca o poate plati oricine, doar ca in sistemul bancar este inregistrat numele platitorului, astfel incat se stie cu precizie cine a platit fiecare rata. Asa se determina contributia fiecarui sot, coroborat cu veniturile fiecaruia.
domnule consilier juridic, intamplarea face ca eu chiar sa lucrez de multi ani in sistemul bancar , chiar in dept de risc, deci sa va elucidez:
- in sistem este inregistrat titularul/codebitorul/garantul fidejusor , rata poate fi platita si de tanti Veta , contra unui comision infim, datorat pt ca nu a venit titularul creditului sa plateasca, deci cine plateste rata nu prea este relevant;
- executorul va trebui sa faca dovada ca banii s-au folosit pentru nevoile familiei,destul de complicat, dar daca sotul declara ca dintr-un credit a cumparat nu stiu ce bunuri de trebuinta familiei, bunuri consumptibile, cum demostrati ca este sau nu adevarat ce spune, poate le-a luat la "negru" ca deh era mai ieftin, deci nu avem nici chitante sau facturi. Este destul de greu de probat ca un credit s-a folosit sau nu pentru nevoile comune ale familiei, in practica judecatorul, daca pe contracte nu exista semnatura sotului care nu a participat la credit, ii da dreptate acestuia, dar doar bazat pe acest lucru, nu mai conteaza pt ce s-au folosit banii, nu a semnat contractul, nu a stiut de acel credit, simplu.
- sfatul meu pentru doamna care a deschis topicul este sa isi angajeze un avocat bun, este greu de dus un proces cu o institutie care dispune de resurse colosale
Stimata doamna consilier credite, o intamplare similara face ca eu sa am 10 ani vechime in acelasi sistem bancar si tocmai pe partea de juridic, parte care are o legatura mai mare cu prezentul subiect decat partea de business, in care excelati dumneavoastra.
Va multumesc ptr incercarile de clarificare, imi dau cuvantul insa ca nu vorbesc din auzite ci din cazuri practice.
Veta nu are legatura cu speta noastra. In extrasul de cont va aparea sotul sau sotia, ceea ce va naste o prezumtie relativa ca cel ce apare ca platitor a facut-o din fondurile proprii.
In plus, nici nu prea conteaza a cui e masina, ptr ca daca masina e bun comunc, fiind cumparata cu bani din credit - creditul va fi bun comun, asa ca se vor partaja impreuna, cine plateste creditul -are si proprietatea masinii. Eventual sotul va avea drept de creata pe ratele platite cat timp au fost impreuna, ptr ca veniturile incasate sunt bunuri comune si deci plata s-a facut din bunuri comune, aici intra in calcul si veniturile fiecaruia - problema e f complexa.
"Art. 32 Codul familiei
Sotii raspund cu bunurile comune pentru:
a) cheltuielile facute cu administrarea oricaruia dintre bunurile lor comune;
b) obligatiile ce au contractat impreuna;
c) obligatiile contractate de fiecare dintre soti pentru implinirea nevoilor obisnuite ale casniciei;
d) repararea prejudiciului cauzat prin insusirea de catre unul dintre soti a unor bunuri proprietate socialista, daca prin aceasta au sporit bunurile comune ale sotilor. "
eu vad asa situatia:
- daca aprtamentul este bun comun, instanta va solicita, cf art 493 c proc civila iesirea partilor din indiviziune , pentru a putea umarii cota parte a debitorului.
- autoturismul este luat prin credit personal de catre sotie, credit la care debitorul nu a participat, s-ar putea considera bun propriu
- trebuie stabilita destinatia creditelor contractate de debitor, credite la care sotia nu a participat, unde nu a semnat nimic si de care nu avea cunostinta.
in final totul depinde de ceea ce considera instanta , noi putem expune multe variante, in functie de experienta fiecaruia.
Instanta nu solicita partilor iesirea din indiviziune. Oricum nu e indiviziune ci devalmasie.
Autoturismul este bun comun, ptr ca e luat in timpul casatoriei. instanta va stabili contributia fiecaruia dintre soti la cumpararea acestuia, ocazie cu care va constata ca e cumparat din credit la banca. La partaj se partajeaza si creditul, ocazie cu care se va cosntata ca e datorie comuna, banii fiind folositi pentru achizitia unui bun comun.
Astfel ca dreptul de proprietate asupra autoturismului va reveni celui obligat prin credit, deci -sotiei.
Nu exista alta solutie legala, nicio instanta nu poate hotara altfel, daca i se cere sa faca astfel partajul.