Buna ziua!
M-am intalnit cu o situatie foarte ciudata intr-un proces si va cer ajutorul de a ma lamuri daca este corecta decizia instantei. Concret:
Subsemnatul am deschis in instanta acţiunea având ca obiect tăgada paternităţii Mai-2008, acţiunea era temeinică şi legală conform prevederilor legii:
Legea nr. 288/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 4/1953- Cod fam. a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 745 din 02/11/2007.
Primul termen de judecată în acest dosar a fost la data de 06 iunie 2008.
Avocata fostei sotii a ridicat o exceptie a CC, mai precis Decizia Curţii Constituţionale nr. 755/24.06.2008
Excepţia de neconstituţionalitate admisă de Curtea Constituţionala şi indicată acum de ex-sotia a apărut în luna Iunie 2008 şi a fost publicată în M.Of. în data de 16 Iulie 2008,
cu două luni mai târziu, după ce subsemnatul am introdus acţiunea de tăgada paternităţii în instanţă şi la o lună distanţă după prima înfăţişare din proces.
1-Conform art. 147 alin. 4 din Constituţia României, “ deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. “ 2-Conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. 838/27.05.2009 publicată în M.Of. nr. 461 din 03.07.2009, care spune foarte clar ca:
“Efectul ex nunc al actelor Curţii Constituţionale constituie o aplicare a principiului neretroactivităţii, garanţie fundamentală a drepturilor constituţionale de natură a asigura securitatea juridică şi încrederea cetăţenilor în sistemul de drept, o premisă a respectării separaţiei puterilor în stat, contribuind în acest fel la consolidarea statului de drept.
Pe cale de consecinţă, efectele deciziei Curţii Constituţionale nu pot viza decât actele, acţiunile, inacţiunile sau operaţiunile ce urmează a se înfăptui în viitor de către autorităţile publice implicate în conflictul juridic de natură constituţională.” 3- Prin admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi suspendarea de drept a dispoziţiilor legale declarate neconstituţionale după data publicării deciziei se creează un vid legislativ…”(Claudiu Constantin Dinu – Revista Romana de drept privat nr. 3/2009, p. 130 si urm.)
Spre surprinderea mea, Tribunalul Bucuresti a admis cererea sub forma acesta: Admite excepţia dreptului material la acţiune privind tăgada paternităţii. Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că respinge capătul de cerere privind tăgada de paternitate din cererea principală, ca fiind prescris
VA ROG TARE MULT SA IMI SPUNETI DACA IN ACEST CAZ TRIBUNALUL A DAT O HOTARARE TEMEINICA SI LEGALA
Adica dvs. sustineti ca nu ati vazut copilul timp de 2 ani?
Sau...ca nu ati vazut copilul niciodata?
Nu, copilul se afla cu mama lui la bunici iar eu mergeam din doua in doua saptamani sa il vizitez pana la varsta de 7 luni iar mai apoi mi-au interzis sa mai patrund pe proprietatea lor si pur si simplu am asteptat acasa la locuinta comuna sa se intoarca cu copilul, insa aceasta a refuzat si nu s-a mai intors pana la varsta de doi ani la implinirea termenului de concediu post natal.
Eu intre timp la varsta copilului de un an si zece luni cand am constientizat ca nu poate fi copilul meu am deschis in instanta procesul de divort + tagada paternitatii...
Chestiunea cu constientizatul tine foarte mult de felul in care a fost redactata actiunea.
Lasand la o parte chestiunea cu retroactivitatea exceptiei de neconstitutionalitate despre care nu poate fi vorba, dreptul de a va judeca pe fondul cauzei ar trebui sa existe.
Adica instanta ar putea face o unire a exceptiei cu fondul in conditiile in care prin forta argumentelor ar fi fost convinsa de sustinerile dvs.
Problema principala a pornit din modul in care a fost redactata actiunea.Probabil ca redactarea actiunii a cauzat problemele...
Prin mijloace stiintifice medico-legale moderne se poate stabili cu certitudine daca ati fi sau nu tatal copilului si daca instanta ar fi avut un dubiu in aceasta privinta putea proceda la o unire a exceptiei cu fondul...
Se pare ca instanta nu a crezut deloc ca nu ati fi tatal copilului.
Stiti ce spune Curtea Constitutionala in Decizia nr. 755/24.06.2008 la care am facut referire la inceput in acest caz?
Se spune foarte clar urmatoarele:
Astfel, Curtea Constituţională a reţinut faptul că “motivele de neconstituţionalitate invocate au în vedere situaţia dreptului la acţiune în tăgăduirea paternităţii al copilului şi mamei, anterior imprescriptibil, căruia, potrivit prevederilor criticate, urmează să i se aplice legea nouă (care stabileşte termenul de prescripţie de 3 ani de la data naşterii copilului) în ipoteza copiilor născuţi înainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 288/2007.”
De asemenea, Curtea a reţinut că “începutul prescripţiei de 3 ani a dreptului la acţiunea în tăgăduirea paternităţii, pentru mama şi copil, este momentul obiectiv al naşterii copilului. Or, aplicarea termenului special de prescripţie de 3 ani şi copiilor născuţi înainte de intrarea în vigoare a Legii 288/2007 este retroactivă.”
În consecinţă, prevederile Deciziei Curţii Constituţionale nr. 755/24.06.2008 se referă la aplicarea termenului special de prescripţie pentru mama şi copil, nu şi pentru soţul mamei.
Mai mult decât atât, art. 55 din Legea nr. 4/1953, Codul familiei, care prevede în sine termenul special de prescripţie de 3 ani nu a fost supus cenzurii Curţii Constituţionale, acesta rămânând la fel şi în prezent, inclusiv în urma modificărilor aduse de Legea nr. 202/2010.
Subsemnatul am introdus acţiunea în tăgada paternităţii în luna Mai 2008, în temeiul Legii nr. 4/1953, Codul Familiei, astfel cum acesta fusese modificat şi completat prin Legea 288/2007. Subsemnatul m-am aflat în situaţia de a introduce acţiunea mea în temeiul legii, şi nu în situaţia de a mi se aplica noua lege în timp ce eu aş fi avut deja o acţiune pe rolul unei instanţe de judecată. Subsemnatul am introdus acţiunea când copilul avea 1 an şi zece luni.
Excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum am arătat, se referă la acele situaţii în care mama sau copilul, beneficiind de un drept imprescriptibil, ar fi avut pe rol o acţiune în tăgada paternităţii, iar prin aplicarea nemijlocită a prevederilor Legii 288/2007 ar fi ajuns în situaţia de a fi decăzuţi din dreptul lor la acţiune pe baza faptului că bazându-se pe un drept imprescriptibil, ar fi trecut mai mult de trei ani de la data naşterii copilului.
De asemenea excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de instanţă, din oficiu, într-o cauză privind soluţionarea cererii de chemare în judecată formulate de către reclamanta Ottilia Albert în contradictoriu cu pârâtul Sandor Balog, având ca obiect acţiunea în tăgăduirea paternităţii. Este evident de altfel că excepţia a fost invocată în ceea ce priveşte dreptul la acţiune al mamei, prin aceasta fiind asimilat şi copilul.
Cu siguranta din solutia pe care ne-ati mentionat-o ca fiind cea pronuntata de tribunal lipseste cuvantul prescriptie....Adica, este vorba de "Admite excepţia prescriptiei dreptului material la acţiune privind tăgada paternităţii. Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că respinge capătul de cerere privind tăgada de paternitate din cererea principală, ca fiind prescris"Deci, cu alte cuvinte, nu este vorba de o retroactivitate a unei Decizii pronuntate de CCR ci, de prescriptia dreptului material la actiune.Adica, ati depasit termenul legal in interiorul caruia se poate introduce o actiune privind tagada de paternitate.
Repet, nu vi se pare ca decizia CC se refera strict la mama si copil nu si pentru sotul mamei?!
Si va mai spun ceva important:
Subsemnatul am deschis in acelas dosar Divort + Tagaduirea paternitatii.
Dosarul a trecut prin faza de fond la Judecatorie unde am pierdut, apoi prin faza de Apel unde iarasi am pierdut iar la recurs m-am prezentat singur fara avocat si am castigat asfel: Au admis recursul, au casat in intregime decizia recurata si au trimis dosarul spre rejudecare in Apel cu obligatia refacerii testului de paternitate ADN.
La rejudecarea Apelului, avocata fostei sotii a depus aceasta cerere de a se admite exceptia prescriptiei dreptului material la acţiune privind tăgada paternităţii.
Judecatoarele (femei) mi-au respins probele cerute la rejudecare, respectiv: interogatoriul paratei si audierea unui martor si au admis exceptia ceruta de avocata paratei.
TOATE ACESTEA INTR-O SINGURA SEDINTA cand au dat si pronuntarea...
Intrebare
andreea02
Buna ziua,
Va rog frumos sa ma lamuriti, daca se poate, in legatura cu stabilirea paternitatii pt copii din afara casatoriei. Problema este urmatoarea: am un ... (vezi toată discuția)
avocatnet.ro explicăm legislația
Vasile75, utilizator
CLAUDIU LASCOSCHI, Avocat
Gabriela Mihai, Avocat
Vasile75