florindbro a scris:
Este foarte important sa ne unim si sa actionam impreuna.
Cazurile izolate pot fi mai usor ascunse.
Am putea contacta o organizatie pentru apararea drepturilor omului sau am putea face publice cazurile acestea prin intermediul unui ziar sau al unui post de televiziune.
E trist ceea ce se intampla cu justitia in Romania.
Iar cea mai clara dovada ca nu spunem prostii, sunt desele procese pierdute de Statul Roman la CEDO.
In ultima vreme tot mai mult se discuta despre
raspunderea magistratilor pentru solutii gresite (de ex, Sfin).
Ca sa nu se aplice dictonul `multi vorbesc, putin cunosc`, am zis ca nu ar fi rau sa prezint sistemul de raspundere al magistratilor:
a.
Pentru comiterea de infractiuni in cursul solutionarii unui proces, magistratii raspund ca orice persoana (ex. pentru fals sau pentru coruptie – sunt deja magistrati cercetati/condamnati pentru infractiuni din aceste categorii): aceasta inseamna un proces obisnuit: dosar la parchet, judecata penala, eliminare din sistem ca urmare a condamnarii.
Dispozitii speciale sunt doar cele din
art. 95 al Legii 303/2004 (1) Judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv numai cu incuviintarea sectiilor CSM.
(2) In caz de infractiune flagranta, judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi retinuti si supusi perchezitiei potrivit legii, CSM fiind informat de indata de organul care a dispus retinerea sau perchezitia.
b.
Pentru comiterea unei abateri disciplinare:
Conform art. 99 din Legea 303/2004 sunt abateri disciplinare:
-a) incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii;
- b) interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii, precum si imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror;
- c) desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu;
-d) nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter;
-e) nerespectarea in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor;
- f) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de partile din proces;
- g) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu;
- h) exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune;
-i) efectuarea cu intarziere a lucrarilor, din motive imputabile;
- j) absentele nemotivate de la serviciu, in mod repetat;
- k) atitudinea nedemna in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili;
-l) neindeplinirea obligatiei privind transferarea normei de baza la instanta sau parchetul la care functioneaza;
- m) nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
- n) participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor in conditiile legii.
Sanctiunile se aplica de sectiile CSM, si conform art. 100 acestea pot fi:
- a) avertismentul;
-b) diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 15% pe o perioada de la o luna la 3 luni;
-c) mutarea disciplinara pentru o perioada de la o luna la 3 luni la o instanta sau la un parchet, situate in circumscriptia aceleiasi curti de apel ori in circumscriptia aceluiasi parchet de pe langa aceasta;
- d) excluderea din magistratura.
Pentru erori judiciare comise (art. 96 din Legea 303/2004 si art 504-507 C.pr.pen.)
In penal: -sunt 2 situatii cand persoanele au dreptul la despagubiri:
a)- cel care a fost condamnat definitiv pe nedrept si in urma unei hotarari in rejudecare (prin revizuire) a fost achitat definitiv
b)- cel care a fost arestat/detinut sau i s-a interzis sa paraseasca tara/localitatea, are dreptul la despagubiri numai daca ilegalitatea masurii s-a stabilit de un procuror (ex. a primit SUP sau IUP) sau judecator (ex. l-a considerat nevinovat)
Pesoana in cauza/mostenitorii actioneaza statul in judecata prin Minsiterul Finantelor in termen de 18 luni, care va plati o suma de bani sau o renta viagera.
Actiunea in regres a statului e obligatorie:
- banii trebuie recuperati de la magistrat/alta persoana generatoare de daune (ex politist care a fortat marturia unui martor vital, grefier care a sustras o proba importanta) daca a actionat cu rea credinta sau grava neglijenta.
In civil:
- daca s-a dat o hotarare, care a ramas definitiva dar constituie o eroare, mai intai trebuie sa se obtina o hotarare de condamnare a judecatorului pentru comiterea unei infractiuni sau de sanctionare a lui de CSM pt comiterea unei abateri disciplinare, pentru o fapta care a generat acea eroare (de ex, sustragerea unor acte din dosar, neanalizarea unor probe definitorii precum cea ADN); apoi se face o actiune de justitiabilul pagubit contra statului roman, reprezentat de Ministerul Finantelor.
Dupa ce Statul pierde si despagubirea e platita, statul se poate indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii. Reau-credinta sau grava neglijenta se vor demonstra in cursul procesului respective. Aceste actiuni trebuie introduse insa in termenul de un an.
Pentru condamnari la CEDO (OG nr. 94/1999, art. 507 C.pr.pen.)
In situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala, actiunea in regres impotriva aceluia care, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, a provocat situatia generatoare de daune, este obligatorie.
Asadar Ministerul Finantelor trebuie sa deschida un proces.
In acel proces, din actiunea in regres, trebuie demonstrata reaua credinta si grava neglijenta.
Ramane nelamurit cine sau cum se stabileste aceasta.
Juristii de la Finante fiind destul de timizi, pana acum au cerut CSM sa verifice aceasta, si li s-a dat cu flit, raspunzandu-li-se ca raspunderea patrimoniala a magistratilor vine in contradictie cu independenta justitiei.
La ultima sedinta, CSM a venit cu o idee si mai hazlie: cica MEF sa faca plangere la Parchet.
Concluziile le puteti deduce si singuri !