avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 1124 soluții astăzi
Forum Discuţii diverse Timp liber şi ocupaţii cu care ... Cel mai bun actor roman?
Discuție deschisă în Timp liber şi ocupaţii cu care îl putem umple

Cel mai bun actor roman?

de Toma Caragiu va mai aduceti aminte?de Birlic?etc.,etc, nu stiu daca e potrivit cel mai ,cea mai!multi au fost sau sant buni.
Odihna vesnica.....am pierdut inca un mare actor ro

MARGARETA POGONAT


Actrita romana de teatru si film s-a nascut in Iasi pe 6 martie 1933. Nascuta dintr-un tata (Petru Pogonat) jurist şi om politic român, care a îndeplinit funcţia de primar al municipiului Iaşi în august 1921 si o mama actrita renumita a acelor vremuri, de mica a indragit scena.

A facut Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1959, unde prin seriozitate, multa munca, talent si creativitate a ramas si astazi ca profesor, invatand studentii de astazi sa fie sinceri, inventivi si sa realizeze ca munca in teatru inseamna imense sacrificii. A fost casatorita, divortata, a trait o dramatica poveste de iubire cu partenerul ei Cornel Coman din filmul "Drum in penumbra" (pentru care primeşte Premiul ACIN de interpretare în 1972) si astazi este mama si bunica.

Constienta ca filmul i-a adus celebritatea necesara prin expresivitatea interpretarii sale, a avut cateva creatii memorabile in filme cum ar fi: Meandre, Drum in penumbra, Apoi s-a nascut Legenda, Zestrea, Actorul si salbaticii, Pope Joan, Crucea de piatra, Margot etc. Rand pe rand, talentata actrita a fost frumoasa, cuceritoare, seducatoare si gratioasa, serioasa si femeie de casa, neincetate metarmorfoze conform rolurilor interpretate.

Margo (2006)
Cuscrele (2005)
Binecuvantata fii, inchisoare (2002) - Maria Antonescu Trailer
Crucea de piatră / Crucea de piatră - ultimul bordel (1994)
Pistruiatul 1 - Evadatul (1986) - mama lui Pistruiatul
Pistruiatul 2 - Ascunzisuri (1986) - mama lui Pistruiatul
Pistruiatul 3 - Insurectia (1986) - mama lui Pistruiatul
Lumini şi umbre: Partea II (1982)
Convoiul (1981)
Lumini şi umbre: Partea I / Lumini şi umbre (1981)
Visul unei nopti de iarna (TV) / Visul unei nopti de iarna (1980) - D-na Panait, mama Mariei
Clipa (1979)
E atat de aproape fericirea (1977)
Regăsire (1977)
Gloria nu cântă (1976)
Pasarea sperantei (TV) / (1976)
Actorul şi sălbaticii (1975) - Elvira
Orasul vazut de sus (1975)
Când trăieşti mai adevărat (TV) / Când trăieşti mai adevărat (1974)
Trei scrisori secrete (1974)
Pistruiatul (1973) - mama lui Pistruiatul
Dragostea începe vineri (1972) - Sefa de echipa Marieta
Drum in penumbra (1972)
Pope Joan / Papesa Ioana (1972) - Village woman
Zestrea (1972)
Tinereţe fără bătrâneţe (1969)
Legenda (1968)


Cifrele de audienta cresc si sunt de partea actritei in serialul Tv "Cuscrele" unde alaturi de alti monsti sacri ai teatrului si filmului romanesc , dovedeste inca o data adevarata maiestrie interpretativa.

Activitate didactică după 1990 la două facultăţi particulare - Spiru Haret şi Universitatea Ecologică, la care predă Actoria.

[ link extern ] /

Biografie Silvia Popovici

.

Silvia Popovici (nascuta pe 7 mai 1933, Fundata, Braşov – decedata pe 16 septembrie 1993, in Bucuresti) a fost o actrita celebra de teatru si film romanca. Cu chipul ei de zeiţă, părea zămislită din spuma mării, când de fapt, iată, izbucnise la fel de inefabilă din măruntaiele muntelui, aici între Piatra Craiului şi Bucegi, în cea mai înaltă aşezare din ţară (1.400 m).

Înfiată de familia Popovici, a plecat la Bucureşti părăsind aceste tărâmuri de vis, pe care le-a păstrat însă în suflet şi în trăsăturile caracterului ei de luptătoare moştenit de la oamenii muntelui.

A debutat în 1954 ca actriţă într-un film realizat de alţi studenţi, intitulat „La mere”. "Hotarasem, declara ea, ambitioasa cum eram, ca, daca nu reusesc sa ma afirm in primii doi ani dupa absolvire, renunt la actorie si fac alta meserie, oricare alta."

Consacrarea ei a venit o data cu debutul regizoarei Malvina Ursianu, care in 1968 o alege pe Silvia Popovici sa interpreteze rolul principal din filmul "Gioconda fara suras". Filmul este o pledoarie pentru conditia femeii dupa modelul comunist al acelor ani. Inginera chimista inventatoare, pe care o intruchipeaza in film Silvia Popovici, nu se simte deplin realizata daca nu se marita.

"Celula de baza a societatii" familia trebuie sa aiba neaparat si copii. In viata din spatele camerei de filmat, se spune ca Silvia Popovici ar fi fost simpatia lui Amza Pelea, care a renuntat sa o ia in casatorie deoarece i se spusese ca fata sufera de TBC. În 1961, actriţa devine celebră datorită rolului titular din pelicula de succes "Darclee" în regia lui Mihai Iacob, unde Silvia Popovici conturează o excepţională imagine a celebrei soprane de origine română Haricleea Darclee, ajutată fiind în ariile interpretate în film de vocea Artei Florescu.

Au urmat roluri în "Omul de lângă tine "(1961) şi "O dragoste lungă de-o seară" (1963), ambele în regia lui Horea Popescu, precum şi în "Pădurea Spânzuraţilor" (1967, r. Liviu Ciulei).
Consacrarea definitivă în cinematograful românesc a venit o dată cu debutul regizoarei Malvina Urşianu, care în 1967 o alege să interpreteze rolul titular din filmul " Gioconda fără surâs". Silvia Popovici va rămâne multă vreme fidelă regizoarei, cu care va realiza şi "Trecătoarele iubiri "(1974), "Serata" (1971), "Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu "(1979).
O popularitate deosebită în rândul românilor a obţinut cu rolul Oana din serialul TV "Muşatinii", în regia Soranei Coroamă-Stanca (13 episoade).

Silvia Popovici s-a dedicat, însă, în principal teatrului, ea făcând parte din "Promoţia de Aur" a teatrului românesc(1956), interpretând pe scenele Naţionalelor din Craiova (1959-1963), Cluj (1963-1966) şi Bucureşti (1967-1993) nenumărate roluri, de o mare complexitate şi valoare.

„Ea reprezenta cel mai bine eşalonul de absolvenţi ai IATC care în 1956 au plecat cu profesorul lor Vlad Mugur la Craiova. De altfel însuşi Vlad a declarat că fără Silvia n-ar fi făcut "această nebunie". Silvia era înzestrată cu toate darurile: frumoasă, inteligentă, fermecătoare, serioasă, talentată, autentică şi spontană, sensibilă, dramatică, impecabilă în tot ce realiza.

Toate realizările ei scenice şi filmice au avut o cotă valorică ridicată pentru că era ea însăşi un puternic caracter dramatic. Au rămas de neiutat Ofelia cu straniul ei cântec, Gwendolin de-un farmec inedit, Magda prin intransigenţa dovedită, Hilde prin dezinvoltura creată, Julietta prin acurateţea sentimentului, apoi Ana Petrovna, Andromaca, Euxinia, Anca, Margareta, Casandra, Drusilla şi altele. (...)

Silvia a fost şi un model de seriozitate şi corectitudine profesională pentru toată lumea din teatru şi colegii ei au iubit-o ca pe o fiinţă dragă plină de graţie şi energie. Delicată şi rasată, Silvia a reprezentat pe scena românească tipul femeii moderne, senină şi echilibrată, capabilă de orice victorie, o femeie tipic luptătoare. Luciditatea ei scenică a ajutat-o mult în realizarea marilor sale creaţii, de mare vibraţie şi încărcătură emoţională."

A fost căsătorită cu liderul comunist Maxim Berghianu care nu s-a temut de diagnosticul pus de TBC si cu care a avut o fetita. Sotul ei de profesie tehnician gaz metan, Berghianu a detinut numeroase functii la varful ierarhiei comuniste, printre care cele de presedinte al Comitetului de Stat al Planificarii, ministrul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, ajungand in perioada 1981-1989 ministru al Muncii. Sotii Berghianu locuiau intr-o vila din Bulevardul Aviatorilor. Ocrotita de calitatea de sotie a unui tovaras cu functii de raspundere, criticii din domeniu au prezentat-o pe Silvia Popovici ca pe o mare actrita.si dupa 1990 a avut mult de suferit din cauza aceasta.

Aparţinea promoţiei de aur 1956 a teatrului şi filmului românesc. A avut parteneri o întreagă pleiadă de mari şi nepreţuiţi actori ca George Constantin, Constantin Rauţchi, Gheorghe Cozorici, Victor Rebengiuc, Sanda Toma, Emil Botta, într-unul din cele mai strălucite momente ale teatrului românesc. A lucrat cu cei mai importanţi regizori ai timpului ca Vlad Mugur, care i-a fost mentor, Radu Penciulescu, David Esrig, Horea Popescu. A fost admirată şi adorată de public.

Prea devreme parca pleaca dintre noi artistii! Am fi dorit sa stea aici, in fata noastra, pe scena, pentru totdeauna. Si uneori imagini cu spectacole memorabile ne raman in suflete si ne mangaie atunci cand dorim sa ne amintim. Caci este vorba de vointa. Dorinta de a ne aduce aminte cine au fost marii actori ai Teatrului Romanesc care au plecat dintre noi. Printre ei, Amza Pellea, Gheorghe Cozorici, George Constantin, Gina Patrichi, Leopoldina Balanuta sau Silvia Popovici.

[ link extern ]

~ final discuție ~

Alte discuții în legătură

Teatrul romanesc de altadata...  Gabriela Monica Ionescu Gabriela Monica Ionescu Haideti sa incercam impreuna sa ne aducem aminte de cele mai frumoase secvente din teatrul romanesc, de marii titani ai scenei noaste artistice. Eu imi aduc ... (vezi toată discuția)
Cel mai bun actor roman beatricemanta beatricemanta Spune-ne care este pentru tine cel mai bun actor roman (argumentat) si poti castiga una dintre cele doua invitatii duble la film, oferite de Hollywood ... (vezi toată discuția)