Cel mai bun actor roman?

Nascut pe 18 noiembrie 1952 in Bucuresti, Vlad Radescu a urmat liceul la " Dimitrie Cantemir" si " Ion Luca Caragiale " din Bucuresti si a absolvit in 1971.

In anii adolescentei dorea sa devina marinar, medic, ziarist sau arheolog... dar a intrat din prima incercare si a absolvit I.A.T.C. sectia Teatru in 1975 la Bucuresti.

A fost repartizat la Targu Mures intr-un teatru inaugurat in 1973, unde a ramas pana in 1994, jucand roluri memorabile, atat in drame cat si in comedii si din 1990 pana in 1994 a ocupat postul de director adjunct al teatrului.

In urma unui "scandal" mediatic starnit de unul dintre membrii trupei (...acuzat de faptul că a cumpărat nişte reflectoare care… făceau rău actorilor pe care-i luminau...)se simte jignit si se intoarce in Bucuresti atras de un contract cu Teatrul Mic si devine director al Teatrului Nottara (1996 - 2000).

In primavara anului 2000, Teatrul Nottara era pe prima pagina a tuturor ziarelor, actorii organizau greve si alte proteste iesite din comun (angajatii teatrului erau nemultumiti de politica manageriala a directorilor Vlad Radescu si Stelian Nistor si voiau sa-i schimbe. Un grup de actori a declansat scandalul, distribuind copii dupa casete, imediat dupa inregistrarea plangerii penale facuta de turcul Demir Melki impotriva directorilor pentru luare de mita)si ... Vlad Radescu a fost demis.

Din 2000 pana-n prezent este profesor si director la Centrul Cultural European, si conferentiar universitar la facultatea " Spiru Haret "

In film, este remarcat de regizorul Gheorghe Vitanidis, inca din primul an de facultate care-i incredinteaza rolul principal in " Ciprian Porumbescu ", rol ce-i va aduce admiratia publicului si a ramas nemuritor in filmografia sa.

Din pacate, celelalte roluri nu au mai fost de aceesi " marime ", interpretand roluri secundare in mai multe filme romanesti celebre:" Dimitrie Cantemir "," Pe aici nu se trece ", Burebista "...

Se relanseaza in telenovele : " Numai iubirea " unde obtine succes pentru interpretarea sa, " Ingerasii " cu rolul Gavril Chiriac, alaturi de multi alti actori de succes care aleg telenovela in filmografia lor.

Este casatorit, are o fiica si continua activitatea in film, in invatamant si manageriat, ii plac sahul, baschetul,...palinca, vodca...cutiile de tabla ale diferitelor produse...pe care le colectioneaza.

La inceputul anului 2009, după o perioadă de câteva luni în care Teatrul Naţional din Tîrgu-Mureş a funcţionat fără director general, se pare că lucrurile au intrat în normal prin numirea lui Vlad Rădescu, ca director interimar, printr-un ordin al Ministrului Culturii, Cultelor şi Patromoniului Naţional Toader Paleologu.

Vlad Rădescu se doreşte un director general pe modelul occidental, a cărui coordonarea să se reflecte în recunoaşterea teatrului mureşean pe plan naţional şi chiar internaţional.
„Voi face lucruri bune pentru teatrul din Tîrgu-Mureş, unde nu s-a prea făcut nimic în ultima vreme”, a declarat, pentru Radio Tîrgu-Mureş, Vlad Rădescu.“Sigur că nişte gânduri am şi am şi experienţă, dar nu pot să hotărăsc nimic fără să mă consult cu colegii mei din conducerea teatrului şi fără a face o analiză foarte serioasă a ceea ce s-a întâmplat sau, mai de grabă, se pare că nu s-a întâmplat în ultima vreme acolo… cu atât mai mult cu cât Teatru e în reparaţii nefinalizate, cu termene nerespectate. În orice caz ceea ce voi face va fi spre binele teatrului.”

Sursa / [ link extern ]

Silviu Stanculescu

Regretatul actor de teatru si film Silviu Stanculescu s-a născut la 24 ianuarie 1932, in Timişoara.

Cariera:

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti in 1956 si i-a avut ca dascăli pe Ana Barcan, Mony Ghelerter, Jenică Constantinescu, A. Pop Marţian. A fost repartizat la Teatrul de Stat din Bacău si a debutat cu rolul lui Mircea Aldea din Gaiţele lui Al. Kiritescu. A fost apoi directorul din piesa Copacii mor in picioare de Alejandro Cassona, Făt-Frumos din Înşir-te mărgărite de Victor Eftimiu.

In 1960 a fost ales pentru un rol din filmul Aproape de soare, al lui Savel Stiopul si in 1961 se transfera la Teatrul Delavrancea din Bucuresti. A jucat aici rolul lui Palevanov din Trenul blindat de V. Ivanov, un spectacol regizat d

e Vlad Mugur. In 1964 debuta pe scena Teatrului Giulesti, in Pădurea împietrită de Robert Sherwood si in 1967 cucerea publicul cu rolul scriitorului Alexandru Manea din piesa Tudor Musatescu Visul unei nopţi de iarnă.

A jucat apoi pe scena Teatrului Evreiesc de stat si in perioada 1981-1990 a fost director al Teatrului de Comedie.

A apărut in emisiuni muzicale la televiziune, ii plăcea sa cânte melodii de altădată si sa recite poezii, a realizat împreuna cu Aura Urziceanu O seara de Alhambra, a interpretat rolul lui Don Bazilio din Nunta lui Figaro, a cântat si dansat in My Fair Lady de Löewe, pe scena Teatrului de Opereta, a prezentat a doua editie a Festivalului concurs Cerbul de Aur, împreună cu Sanda Ţăranu.

Printre zecile de filme in care a jucat se numără: La patru paşi de infinit (1964), Paraşutiştii (1972), Capcana (1974), Cerul începe la etajul III (1967), Pe aici nu se trece (1975), Manole - Meşter valah (1978), Pentru patrie (1978), Acţiunea "Autobuzul" (1978), Ora zero (1979), Vlad Ţepes (1979), Al treilea salt mortal (1980), Pădurea de fagi (1986), Noi, cei din linia intai (1986), Trenul de aur (1987), Liceenii (1987), François Villon, poetul vagabond (1987), Mircea (1989), Triunghiul Morţii (1999), precum si filmul serial pentru televiziune Războiul Independenţei, din 1977, filmul francez Meurtres par procuration (1995), etc.

A fost căsătorit peste 30 de ani cu Corina Stănculescu si are o fiică.

Silviu Stănculescu a murit la 23 octombrie 1998, in Bucureşti, la 66 de ani.


De ce este faimos Silviu Stănculescu?

A jucat in aproape 50 de filme, a fost director al Teatrului de Comedie din Bucuresti.

De ce ne place Silviu Stănculescu?

Silviu Stanculescu a fost unul dintre actorii distinşi ai scenei si ai marelui ecran, era un talentat interpret de operetă, dansator, scriitor.


[ link extern ]

Revansa.avi
[ link extern ]

Maia Morgenstern

Maia Morgenstern, actrita romanca de origine evreiasca, s-a nascut la data de 1 mai 1962 la Bucuresti in zodia taurului, ceea ce i-a conferit taria si incapatanarea specifica taurilor fara de care nu ar fi reusit. A fost maritata de doua ori si are trei copii: Tudor Aaron, Eva Leea Cabiria si Ana Isadora care i-au facut viata mai frumoasa. Debutul in cinematografie s-a produs in anul 1983, cu filmul Prea cald pentru luna mai, in regia Mariei Callas Dinescu. Numele sau Morgenstern in traducere libera inseamna "Steaua de dimineata", iar in germana e vorba de Luceafarul de dimineata, acesta fiind si un alt nume dat Fecioarei Maria, Maicii Domnului, fapt care a contribuit mult la alegerea sa in rolul din "Patimile lui Hristos" - 2004 intrucat regizorul filmului, Mel Gibson, fiind un devotat romano-catolic, a luat si acest lucru in considerare pe langa originea ei. Ceea ce i-a adus faima a fost filmul Balanta, realizat de Lucian Pintilie, cu care a venit si notorietatea internationala, actrita fiind astfel declarata "Steaua de maine", obtinind totodata si prestigioasa distinctie a Academiei Europene de Film - Premiul Felix. A studiat la Academia de Teatru si Film din Bucuresti intre 1981 si 1985, dupa care a jucat si la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt intre anii 1985 si 1988. Au urmat doi ani la Teatrul Evreiesc de Stat si din 1990, cand a plecat de acolo, pana in prezent a jucat la Teatrul National din Bucuresti. A jucat in numeroase filme romanesti si straine, fiind una dintre putinele actritele romance care a reusit sa patrunda in cinematografia straina. In prezent Maia a terminat filmarile pe platourile de la Buftea pentru un scurtmetraj care va fi difuzat in cadrul emisiunii TV "De 3X femeie" probabil intr-o emisiune ce va fi difuzata la inceputul lunii aprilie. In pelicula respectiva ea are rolul principal si vor mai aparea si actori si cantareti cunoscuti ca Mirabela Dauer, Matilda Pascal-Cojocarita, Andra, Andreea Balan si Tora Vasilescu. Dintre filmele sale cele mai importante sunt : Balanta - 1992 Privirea lui Ulise - 1995 Omul zilei - 1997 Patul lui Procust 2001 Orient Expres - 2004 15 2005.


[ link extern ]

Valeria Seciu
[ link extern ]

Valeria Seciu este o actriţă de teatru, film, radio şi televiziune. A urmat cursurile Institutului de Teatru din Bucureşti, la clasa lui A. Pop Marţian, între 1960-1964, avându-l ca asistent pe Octavian Cotescu cel care, ulterior, avea să-i devină soţ.

A debutat, în 1964, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, alături de Ion Caramitru, în piesa Eminescu de Mircea ªtefănescu, sub îndrumarea regizorului Sică Alexandrescu, întruchipând-o pe Veronica Micle. În acelaşi an şi-a făcut, de asemenea, debutul în film, jucând în pelicula Casa neterminată, regizată de Andrei Blaier. După doi ani petrecuţi la Cluj, unde a interpretat două roluri, în Androcle şi leul de G.B. Shaw şi Vlaicu Vodă de Alexandru Davila, a revenit în echipa Teatrului Naţional din Bucureşti, pe care, cu excepţia câtorva colaborări, nu a mai părăsit-o până în 1978, când s-a alăturat trupei Teatrului Mic. Aici, sub directoratul scriitorului Dinu Săraru, s-a produs deplina sa maturizare artistică, la contactul cu regizoarea Cătălina Buzoianu şi în parteneriate legendare de scenă cu actorii ªtefan Iordache şi Gheorghe Visu. Marile roluri din această etapă le-a creat în spectacole precum Să îmbrăcăm pe cei goi, Maestrul şi Margareta, Nişte ţărani, Cerul înstelat deasupra noastră, Doamna cu camelii.
La începutul anilor 1990 a înfiinţat şi condus Teatrul Levant, una dintre primele instituţii independente de gen apărute după căderea regimului comunist, continuând însă să joace şi la Teatrul Mic, cu realizări notabile: recitalul Arta iubirii sau rolul Arkadina, din Pescăruşul deCehov, ambele în regia Cătălinei Buzoianu. De numele Teatrului Levant este legată o altă colaborare inspirată a actriţei cu regizoarea Cătălina Buzoianu, la spectacolul Pelicanul, după August Strindberg (1994), montat într-un spaţiu neconvenţional (un depozit al Sălii Dalles). Din 2000 până în prezent a urcat mai rar pe scenă, fiecare apariţie reprezentând însă un succes de public şi de critică, două dintre creaţiile sale recente (Esme Allen în Cum gândeşte Amy de David Hare, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Mic, 2006, şi Gloucester în Lear, după W. Shakespeare, regia Andrei Serban, Teatrul Bulandra, 2008) fiind răsplătite cu premii acordate de Uniter. O altă distincţie importantă, medalia comemorativă „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu”, i-a fost atribuită actriţei în 2000 de către preşedintele statului pentru merite deosebite în promovarea şi interpretarea operei poetului, mai cu seamă prin intermediul spectacolului Trecut-au anii, recital de poezie şi muzică susţinut ani de-a rândul pe diverse scene alături de actorii Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan şi de clarinetistul Aurelian Octav Popa. Pe lângă rolurile interpretate pe scenă sau ecran, ea a dat viaţă multor personaje la teatrul radiofonic.
În 2010 a apărut în filmul Aurora, semnat de Cristi Puiu.
Valeria Seciu a fost căsătorită cu actorul Octavian Cotescu. În 1968 s-a născut fiul lor, Alexandru; acesta este astăzi călugăr la Muntele Athos, purtând numele de Monahul Daniil; el se numără printre traducătorii celei mai recente ediţii româneşti a culegerii de texte teologice Everghetinos (din gr. „Binefăcătoarea”).



[ link extern ]
[ link extern ]

Valeria Seciu - interviu
[ link extern ]

Biografie

Cristofor Etterle, cunoscut şi sub numele de Fory Etterle se naste la 24 mai 1908 la Ploieşti. Va fi absolvent al Liceului ”I.L.Caragiale” din Ploiesti acesta infiintandu-se in 1864. Unii dintre absolventi au fost : I.L.Caragiale, Iosif Iser, Toma Ionescu, Stefan Popescu, Mihail Sorbu. Urmeaza apoi cursurile Facultatii de Drept din Bucureşti si ale Conservatorului de artă dramatică din Bucureşti promotia 1929 studiind chiar cu marea doamna a teatrului romanesc Lucia Sturdza Bulandra.

A avut o remarcabilă şi îndelungată activitate teatrală (Teatrul Municipal / Bulandra). Fondeaza impreuna cu Dina Cocea “Teatru Nostru” in 1941, in subsolurile salii “Comedia” fiind asociat la acesta impregna cu Eugenia Zaharia şi Petru Niro apoi ultimii doi se vor desprinde punand bazele “Teatrului Mic “. Printre altele, în cadrul acestei companii s-a jucat, în 1945, drama socială „Canalia", scrisă de tatăl actriţei special pentru aceasta. Printre actorii care au jucat în acest spectacol erau şi Jules Cazaban, Lia ªahighian, Calboreanu, Storin, Marioara Voiculescu şi Lucia Sturdza Bulandra. Compania a cunoscut doar puţini ani de glorie, pentru că a dat faliment odată cu instaurarea regimului comunist in 1949 ce a declansat nationalizarea companiilor de teatru.

Desfasoara o bogata activitate in domeniul teatrului fiind nu de putine ori prim actor in piesele de teatru ; in ultima lună a anului, în 16 decembrie 1956 se difuzează „Richard al II-lea” de Shakespeare, în care Constantin Moruzan îl distribuie în rolul titular pe Fory Etterle. Activeaza si in domeniul teatrului radiofonic ce se afla la inceputuri. Primul demers de acest fel are loc la 15 februarie 1946 cu ocazia reprezentării piesei Acolo unde este crucea, de O’Neill – în interpretarea Beatei Fredanov, Emil Botta, A. Demetriad şi George Manu, regizată de Marietta Sadova. Două săptămâni mai târziu, mai precis la 1 martie 1946, ascultătorilor români li se oferă piesa Racheta spre Lună de Clifford Odets, cu Clody Berthola, Mihai Popescu şi Fory Etterle în aceeaşi regie de mare renume semnată de Marietta Sadova.

A fost casatorit cu Marie-Jeanne Etterle. Este coleg de generatie cu Lucia Demetrius, Mihai Popescu, Emil Botta si Tanţi Cocea. Celebru cuplu Stroe si Vasilache a avut ca baza de plecare recomandarea pe care maestrul o da lui Vasilache. Colegul Stroe ne reaminteste : “La un moment dat este nevoie de un pianist care să acompanieze din culise câteva acorduri. Fory Etterle a adus un băiat care s-a recomandat V. Bazil. Apoi am aflat că de fapt se numea Vasilache, dar îşi luase nume de scenă Bazil. El mai mult ne distra pe noi, actorii, în pauzele spectacolului, îl admiram cum imită din colţul gurii: saxofonul, trompeta, banjoul şi alte instrumente. Eram fermecaţi cu toţii. A doua zi Nora (Stroe se căsătorise cu Nora Piacentini) l-a invitat la noi acasă pe Regală, era mândră că tocmai îşi cumpărase un pian. Aici s-a născut cuplul „Stroe şi Vasilache”. Era în 1931-1932. “.

Este premiat cu multe premii : ACIN 1973 (Conspiraţia, Departe de Tipperary), artist emerit. Se stinge din viata la 16 septembrie 1983 in Bucureşti.


[ link extern ] /