Cel mai bun actor roman?

Jean Constantin a fost un actor de teatru si film, care a jucat in filme celebre precum seria B.D., Nea Marin miliardar, Masca de argint sau Colierul de turcoaze. Prestatiile sale s-au bucurat mereu de o deosebita popularitate, atat in teatrul de revista (monologuri, cuplete vesele), cat si in aparitiile televizate.

Nascut pe 21 august 1928, la Techirghiol, judetul Constanta, Jean Constantin a murit pe 26 mai 2010, in apartamentul sau din Constanta. Actorul a fost insurat de doua ori, iar acum se afla la a treia casatorie, dar nu avea copii.

Jean Constantin a jucat in zeci de filme. A fost „pata de culoare" din filme, cum se autointitula. A devenit celebru in anii '70, cu seria de filme de comedie "B(rigada) D(iverse)", unde a jucat alaturi de Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Radulescu, Puiu Calinescu si Iurie Darie.

Cele mai recente productii in care l-am putut vedea pe Jean Constantin sunt "Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii" (2006), "Roming", de Jiri Vejdelek (2007) si "Supravietuitorul" (2008), de Sergiu Nicolaescu.

La 27 ianuarie 2007, actorul Jean Constantin a fost investit drept Cavaler de Malta al Ordinului „Sf. Ioan” de la Ierusalim, in cadrul unui ceremonial desfasurat intr-o sala a Muzeului de Istorie a Bucovinei din Suceava.
Ceremonia de investitura a fost prezidata de Marele Maestru al Ordinului „Sf. Ioan” de la Ierusalim, Ducele Don Basilio Cali de Rodez. Ulterior, s-a aflat ca, de fapt, Ordinul Cavalerilor de Malta este o alta organizaţie, iar maestrul Jean Constantin a fost inselat.

Din cauza acestui "omulet care aducea hazul",am vazut si revazut de "N"ori filmele in care juca.

Elvira Godeanu (n. 13 mai 1904 București - d. 3 septembrie 1991) a fost o cunoscută actriță română de teatru și film formată la generația de aur a marilor artiști interbelici.
Elvira Godeanu si-a petrecut adolescenţa în Târgu-Jiu. În 1921, s-a întors în Capitală pentru a se înscrie la Conservator, secţia artă dramatică, la clasa lui Constantin Nottara. A fost mai întâi angajată a Teatrului Lucia Sturdza Bulandra şi apoi, din 1929, a Teatrului Naţional din Capitală.
A urmat o carieră bogată, în care actriţa a interpretat roluri în piese de referinţă ale dramaturgiei: „Moartea unui artist", de Horia Lovinescu, „Vizita bătrânei doamne", de Friedrich Dürrenmatt, „O scrisoare pierdută", de Ion Luca Caragiale, „Apus de soare", de Barbu ªtefănescu-Delavrancea, sau în filmele „Maiorul Mura" (1928, regia Ion Timuş), în care interpreta rolul Marianei Pătraşcu, „Povara" (1928, în regia lui Jean Mihail), în care juca rolul lui Mimi Predescu şi „Ciuleandra" (1930, în regia lui Martin Berger), în rolul Anitei.
A interpretat roluri extrem de variate, atât din literatura universală, cât și din cea română. Elvira Godeanu rămâne una din marile interprete ale rolului Zoe Trahanache din comedia lui Ion Luca Caragiale. A fost căsătorită cu Emil Prager, un cunoscut inginer constructor și arhitect din perioada interbelică.
Actriţa era astfel portretizată de criticul de teatru Natalia Stancu: „Sensibilă, inteligentă, dotată nu numai cu talent, ci şi cu intuiţie scenică, cu o mare putere de muncă, Elvira Godeanu nu a trebuit să deprindă niciodată virtuozitatea trucajelor şi alchimia iluziei".

Ovidiu Iuliu Moldovan

A fost frumos şi la chip şi la suflet. A iubit teatrul, filmul, poezia, muzica, pentru că a fost ARTIST. A trăit vertical şi discret. ªi a ales să plece la fel... Pentru că a fost un adevărat OM.

Ovidiu Iuliu Moldovan s-a născut la Sărmaş, în judeţul Cluj, şi a purtat o viaţă nostalgia locurilor natale şi a educaţiei de mare integritate morală, dată de familie, fiind foarte mândru de originea sa ardelenească. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti la clasa profesorilor A. Pop Marţian şi Octavian Cotescu. În perioada 1965-1969 a fost actor al Teatrului Naţional din Timişoara, după care a rămas artistul unei singure instituţii: Teatrul Naţional din Bucureşti, al cărui societar de onoare a fost numit.

Ovidiu Iuliu Moldovan a strălucit peste 40 de ani nu numai pe scenă, ci şi în cinematografie sau în recitaluri de poezie, fiind cea mai cunoscută voce care a recitat Eminescu.

[ link extern ]

A debutat la Teatrul Naţional din Timişoara, unde a putut fi văzut în roluri precum Adam din "Anotimpurile‘‘ sau Sebastian din "A 12-a noapte‘‘ de W. Shakespeare. Pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti a jucat numeroase roluri precum Baronul – "Azilul de noapte‘‘, Platonov – "Platonov‘‘, Tamerlan – "Tamerlan cel Mare‘‘, Lopahin – "Livada de vişini‘‘ de A.P. Cehov, Orsino – "Noaptea regilor‘‘, Iason – "O trilogie antică – Medeea‘‘ după Euripide şi Seneca sau Gelu Ruscanu – "Jocul ielelor‘‘ şi multe altele. Ovidiu Iuliu Moldovan a avut roluri de neuitat în numeroase filme artistice: "Despre o anume fericire‘‘, regia Mihai Constantinescu (1974), "Actorul şi sălbaticii‘‘, regia Manole Marcus (1975), "Dincolo de pod‘‘, regia Mircea Veroiu (1976 ), "Profetul, aurul şi ardelenii‘‘, regia Dan Piţa (1978), "Artista, aurul şi ardelenii‘‘, regia Mircea Veroiu (1978), "Bietul Ioanid‘‘, regia Dan Piţa (1980), "Castelul din Carpaţi‘‘, regia Stere Gulea (1982).

"O personalitate impunătoare şi o prezenţă marcantă, care nu lăsa să treacă pe lângă el nici oamenii, nici rolurile, căci le trata cu atenţie şi delicateţe, mereu atent la nuanţe, analizând totul până la amănunt. Un caracter puternic şi deloc indiferent, o voce care va rămâne mereu în amintire şi va străbate timpurile. Un artist care-şi revărsa puterea în rolurile pe care le-a creat de-a lungul timpului, roluri memorabile‘‘, spun colegii de la Uniunea Teatrală din România (UNITER)

[ link extern ]

DRAGA OLTEANU MATEI

Apreciata actrita de comedie este nascuta pe 24 Octombrie 1933 in Bucuresti.
A jucat pe scena Teatrului Național București, în numeroase filme și la televiziune. Reprezentantă a generației de aur a teatrului românesc, Draga Olteanu Matei are un palmares foarte bogat. A jucat în 90 de filme, în peste 50 piese de teatru si 100 roluri în Televiziune.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale" în 1956 iar în luna septembrie a aceluiași an a debutat în piesa "Ziariștii" de Alexandru Mirodan. De-a lungul carierei sale a jucat în diferite piese de teatru: "Coana Chirita" dupa Alecsandri, pentru care a scris și un scenariu de film în două serii (Coana Chirița - 1986 și Chirița la Iași 1987), "Gaițele" de Kiritescu (1977), "Caruța cu paie" de Mircea Stefanescu, "Hagi Tudose" de Barbu Ștefănescu Delavrancea, "
A facut o cariera plină de succes și în Televiziune unde a avut apariții memorabile in programele de varietăți și de Revelion. A făcut un cuplu memorabil cu regretatul Amza Pellea jucand-o pe Veta, soția lui Nea Mărin, in numeroase show-uri TV și în filmul artistic "Nea Marin miliardar".

După pensionarea sa din Teatrul Național (2007) s-a retras la Piatra Neamț unde a înființat compania teatrală Teatrul Vostru.

Doamna teatrului românesc îşi doreşte doar sănătate de ziua ei. „Nu am primit cadouri, pentru că nu mă caracterizează. Îmi doresc să am inimă bună şi să-mi trăiască bărbatul“, a spus ea pentru Adevărul.

[ link extern ]

S-a născut la Băilești, într-o familie cu cinci copii, tatăl său s-a numit tot Amza Pellea și a fost directorul cooperativei "Munca Noastră" din Băilești în anul 1933. A absolvit cursurile Colegiului Național Carol I din Craiova. Un reprezentant al Promoției de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie și Teatrul Național din București, unde s–a impus ca unul dintre actorii cei mai dotați ai scenei românești. A fost profesor la IATC.

Pe scena craioveană realizează, în perioada stagiaturii de trei ani (1957-1959), nu mai puțin de 14 roluri, între care Jack Worthing (Ce înseamnă să fii onest de Oscar Wilde), Vedernikov (Ani de pribegie de Aleksei Arbuzov), Vladică Ilarion (Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu), Comandantul vasului (Tragedia optimistă de Vsevolod Visnevski), Bepe (Galcevile din Chioggia de Carlo Goldoni), Horatio (Hamlet de Shakespeare), Colonelul Dobre (Ecaterina Teodoroiu de Nicolae Tăutu), Otto Katz (Soldatul Svejk de Jaroslav Ha¹ek), Esteban (Fântâna turmelor de Lope de Vega).

Pe scena Teatrului de Comedie creează alte personaje, printre care Brettschneider (Svejk în al doilea război mondial de Brecht- 1962), Pietro (Umbra de E. Svart- 1963), Manole (Somnoroasa aventură de Teodor Mazilu- 1964), Subcomisarul (Capul de rățoi de G. Ciprian- 1966), Platonov(Un Hamlet de provincie de Cehov- 1967), Voievodul Basarab (Croitorii cei mari din Valahia de Al. T. Popescu- 1969), Noah (Arca bunei speranțe de I.D. Sîrbu- 1970), Hrisanide (Interesul general de Aurel Baranga- 1972), Hickok (Buffalo Bill și indienii de A. Kopit- 1973),"inginerul" din Nic Nic.

Pe scena Teatrului Național din București dă viață lui Petre Dinoiu (Comoara din deal de Corneliu Marcu- 1977) și lui Vlad Țepeș (A treia țeapă de Marin Sorescu - 1979).

Ultimul rol creat la teatru îl readuce pe scena Teatrului de Comedie, realizând - în regia lui Gheorghe Harag - personajul bătrânului moșier Muromski în Procesul de Suhovo-Kobilin - 1983.

Amza Pellea a interpretat atât personaje istorice (Vladica Hariton din Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din Croitorii cei mari din Valahia de Al. Popescu, rolurile din Tudor, Răscoala, Haiducii, Dacii, Columna, Mihai Viteazul), cât și personaje contemporane (Ailincii din Secunda 58 de Dorel Dorian, Manole din Somnoroasa aventură de T.Mazilu), dar și personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din Fântâna turmelor de Calderon, Horațiu din Hamlet, Platonov din Un Hamlet de provincie de Cehov).

Rămas probabil în conștiința publicului prin rolul domnitorului din Mihai Viteazul și prin Nea Mărin, reușește în Atunci i-am condamnat pe toți la moarte să atingă ambele personaje. Umilul, și câteodată veselul Ipu recapătă, în finalul filmului, figura dârză și tragică a soldatului țăran din primul război.

A câștigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepțional (Manlache Preda) din filmul Osânda, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică și Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după "Velerim și Veler Doamne" de Victor Ion Popa.

22 martie 1973 - 24 septembrie 1974 A fost Director al Teatrului Național Craiova

A fost căsătorit timp de 25 de ani din 1958 până la moartea sa în 1983 cu Domnica Mihaela din familia Policrat din Craiova. Este tatăl actriței Oana Pellea.

A decedat in data de 12 decembrie 1983 la București în vârstă de 52 de ani. Este înmormântat la cimitirul Bellu.


[ link extern ]