Si eu cred dar nu pot crede ca peste 90 % din ei sunt aiuriti si nu se raporteaza la conventie daca ar fi adevarat ar fi transparenta dar nu e , la acuzatii de tegiversare ar publica cauza dar nu fac nici nu iti raspund ...
Cum credeti ca "iese" un justitiabil, reclamant, dupa 5 ani de procese, cand avoocatii isi dau seama ce "este un razboi prea mare pentru ei", poate omeneste fac un pas inapoi... cand justitabilul isi da seama ca este singur si coplesit de cei pe care ii are in fata, dar nu renunta, cred ca nu ati citit detaliile de inceput-eu mai mult nu risc sa spun- cand cererea lui nu s-a judecat inca.. si cand...nici mai mult nici mai putin...nu se respecta, cand nu i-a mai ramas decat sa citeasca si sa intrebe, cand nu poate raspunde sfatului de bun simt de a apela la un profesionist...cand toate in cazul sau sunt inversul a ceea ce scrie "la carte" cand justita este independenta iar ministrul justitei soune ce spune despre csm, cand presedintele spune ce spune despre justitie...cand ai dreptul la numeroase cai de atac, platesti si vezi ca sentinta este data dinainte,cand nu stii ce inseamna "IN PUBLIC" (oare cand ti se spune "in pronuntare" inseamna ca este in public?
Iar acum, de fapt nu reusesc sa aflu o parere unitara in legatura cu inceputul termenului de 6 luni? Ce am stiut de la "in pronuntare" pana la "condica" apoi pana la redactare pe care am pandit-o facand numeroase drumuri...Ce sa scriu la cedo? a am dat 33 de documente si peste i secunda urmatoare mi-a spus"in pronuntare"?
Pentru mine niciodata nu a fost un razboi prea mare.
Bani sa fie si razboiul e mic.
Dar daca problema e privita altfel nu stiu ce iese.
Eu spun ce vad eu si cum vad eu.
Aici e diferenta.
Poate ca de aceea nu am ajuns la CEDO IN CAUZELE MELE si poate ca de aceea nu ma plang.
Dar nu se stie ce ne rezerva viitorul.
Nu stiu nici eu si nici alti colegi avocati.
Multumesc, daca ar fi sa aduc elogii unui avocat, exact celui care "nu ajunge la CEDO" as aduce. Ce ar trebui sa fac daca, sa zicem, caz ipotetic, avocatul nu se prezinta exact cand trebuie- atunci cred ca apelez la toleranta si imi pare rau ca nu eu am vrut sa castig la instanta suprema- care intotdeauna are grija de mine- Pentru a pastra nestirbita buna impresie pe care o am, voi spune ca ne apropie multe lucruri dar ne desparte unul singur, de nedepasit. Cuvantul l-ati spus dumneavoastra. Va voi citi mereu cu admiratie si cu placere. Cand totul este pierdut, gasesti in rugaciunea pentru castigarea unui proces, sprijinul moral de care ai nevoie. Atata intelepciune in cateva cuvinte! Biblioteca din Alexandria...internet...si cine mai stie ce va mai veni!