Am aflat din presa de astazi ca Primaria Bucurestiului a incheiat contracte de asistenta juridica cu o importanta firma de avocatura; trec peste declaratiile partilor implicate, din care nu rezulta daca au fost respectate dispozitiile O.U.G. 34/2006 precum si peste faptul ca, dupa memorii repetate in legatura cu aceasta situatie, unul dintre sefii unui serviciu juridic a fost destituit din functie.
Ajungand la esenta problemei, arat ca autorii de drept administrativ inteleg prin organ al administratiei publice "un colectiv organizat de oameni investiti prin lege cu o anumita competenta in realizarea puterii de stat" (A. Iorgovan, "Tratat de drept administrativ", vol. II, Editura Nemira, Bucuresti, 1996, p. 354).
Conform prevederilor art. 1 din Legea nr. 514/2003 precum si potrivit art. 2, alin. (3), lit. a)-c), f) si g) din Legea nr. 188/1999, din acest colectiv fac parte si consilierii juridici.
1. Poate asigura un avocat, incheind un contract de asistenta juridica, o parte din atributiile realizarii puterii publice fara a incalca dispozitiile art. 1-art. 9 din Legea nr. 51/1995 precum si pe cele ale art. 1 din Legea nr. 514/2003?
2. Poate un avocat, incheind un contract de asistenta juridica, sa fie investit legal cu prerogativele de putere publica reglementate prin art. 2, alin. (3) din Legea nr. 188/1999, desi a eludat astfel prevederile acestui act normativ referitoare la intrarea in corpul functionarilor publici?
Va multumesc anticipat!
Da, domnule, dar art.19 a ramas intact.Vorbeam de intrare in profesie cu 5 ani vechim, cu examen si nu de art.16, alin.2 si 3 (scutire pt.10 ani vechime).vedeti, v-am zis eu ca unul dintre noi a inteles gresit.Una peste alta, sunt de acord ca scartaie peste tot, dar noi nu ar trebui sa ne certam pe tema asta, cel putin nu cei care nu avem nici o vina.Hai sa incercam sa supravietuim fiecare fara sa mai dam unii in altii si sa ne ajutam cum putem.Asa vad eu lucrurile.Sa aveti o zi buna.
Da, domnule Bordas, din nefericire pur si simplu stim.
@ J H
Va multumesc pentru raspuns!
Nu contestam faptul ca institutiile publice pot incheia orice contracte, respectand prevederile legale.
Aratam doar ca, potrivit literaturii de specialitate ulterioara anului 1989 precum si prevederilor art. 2, alin. 3 din Legea nr. 188/1999, realizarea puterii de stat se face prin functionarii de stat.Ei au prerogative de putere publica si, din punctul de vedere al prevederilor Legii nr. 188/1999, discutabila este tocmai legalitatea incheierii unor contracte de asistenta juridica cu terte persoane.
@ dandanaua
Va multumesc pentru raspuns!
Nu am ridicat problema faptului ca exista primarii care sunt prea mici pentru a avea consilieri juridici, desi orice institutie publica are obligatia sa numeasca in functie publica macar un consilier juridic . De asemenea, nu am intentionat sa jignesc vreo categorie profesionala. De altfel, nu generalizez niciodata pentru ca stiu foarte bine ca fiecare padure are uscaturile ei. Privitor la legalitatea contractului... aici este problema! A. Iorgovan, Al. Negoita chiar si R. Ionescu, autor din perioada postbelica (pana la data intrarii in vigoare a Constitutiei din 1991) sunt de parere ca cel ce exercita prerogative de putere publica, de exemplu reprezinta institutia in justitie, trebuie sa fie un lucrator al organului administratiei publice, respectiv "tu devii eu", ca sa va citez, cu aproximatie, pe dvs.
"Problema" cu "colectivul" este un citat din Antonie Iorgovan, iar Antonie Iorgovan, va dau dreptate, a fost, este si va ramane "prea mult" din punct de vedere profesional.
@ Andreea Lisievici
Va multumesc, doamna, pentru raspuns!
Opinia mea este ca definitia lui Antonie Iorgovan este completa; toate cuvintele sunt esentiale, formand un tot unitar. Daca s-a inteles altceva, imi cer scuze!
Da, asa este, consilierul juridic este integrat total in structura institutiei intrucat unul dintre cele trei elemente esentiale ale existentei si functionarii unei institutii este personalul acesteia, respectiv lucratorii din care aceasta este compusa (R. Ionescu, "Drept administrativ", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970).
De altfel, dupa intrarea in vigoare a Constitutiei din 1991, niciun autor de drept administrativ nu a mai vorbit despre o institutie publica in sensul Decretului nr. 31/1954, respectiv ca despre o persoana juridica. Astfel cum am aratat in cadrul acestui mesaj, existau deja opinii exprimate in literatura de specialitate in acest sens, anterior anului 1991.
Pentru clarificarea pozitiei mele, precizez urmatoarele: R. Ionescu, Al. Negoita, I. Iovanas si A. Iorgovan considera ca un organ al administratiei publice are trei parti constitutive: 1. personalul organelor administratiei de stat; 2. mijloacele materiale; 3. capacitatea juridica si competenta (A. Iorgovan adauga aici si sarcinile). Faptul ca un avocat nu face parte din personalul unei institutii precum si prevederile art. 2, alin. (3), lit. g) din Legea nr. 188/1999 interzic unui avocat, in opinia mea, sa reprezinte o institutie publica.
Desuetuditea, respectiv abrogarea implicita a Decretului 31/1954 am lansat-o ca ipoteza de lucru fata de toate aspectele prezentate. In fond, numai in dreptul comunist desuetudinea era inadmisimila!
@ Domnului Liviu Bordas
Trebuie sa va multumesc! Sincera sa fiu, doream opinia dvs.
De ce? Pentru ca institutia care nu va are angajat, poate sa incheie contracte de asistenta juridica si cu zece firme de avocatura, toate cele zece contracte sunt in van.
Multumesc forumului Avocatnet pentru posibilitatea de a dezbate o problema importanta pentru avocati, pentru consilierii juridici si, in primul rand, pentru autoritatile si institutiile publice.
asta încerc. Să supravieţuiesc. Numai că, la înălţimea ideatică şi conceptuală la care se ridică legislaţia în domeniu, aerul a devenit extrem de rarefiat. Iar buteliile de oxigen pe care le primim sunt goale.
Anecdotic: în loc de paraşute ni s-au rezervat rucsacuri cu băuturi calde. Pentru a compensa pierderea de căldură în timpul saltului din avion de la aceste înălţimi ameţitoare.
Ar fi de rîs dacă nu ar fi de plîns.
Gabriela Pintea, :bow: pentru dragostea faţă de profesie..
Am senzatia ca discutam oarescum paralel sau pornim de la premise diferite.
Faptul ca un avocat consiliaza sau reprezinta pe baza unui contract de drept privat statul, comuna, orasul, etc nu confera acelui avocat prerogativele puterii publice. Sau cunoasteti dvs un act administrativ semnat de altcineva decat un functionar public? Eu inca n-am auzit de asa ceva...
Avocatii nu sunt si nici nu pot fi functionari publici, astfel ca legea 188/1999 nu e aplicabila.
Trebuie sa vedeti avocatul ca o firma oarecare, ca un meserias de exemplu care vine, incheie cu primaria un contract de servicii in baza caruia el este obligat sa faca... si are dreptul sa...!!!
De fapt titlul topicului ar trebui modificad ceva de genul: Avocat liber si independent apar drepturile si interesele clientului, chiar si atunci cand clientul e statul! Pentru ca in contractul respectiv statul este doar un client oarecare. Iar avocatul este un prestator de servicii, la fel ca un soft-hard-ware specialist, la fel ca un expert in mai stiu eu ce...
Iar cartile domnului Iorgovan la fel ca si teoriile interbelice, sunt in mare masura depasite in ziua de astazi. Astazi se merge tot mai mult in directia sistemului anglosaxon (zic unii) sau in directia unui sistem destul de raspandit in evul mediu (zic altii) in care statul pentru a economisii bani (ok, asta nu se aplica intotdeauna in Romania, deoarece se incheie frecvent contracte foarte paguboase cu firme agreate de partid) prefera sa concesioneze anumite domenii unor persoane de drept privat sau sa renunte in mare masura la functionarul public obisnuit, preferand incheierea de contracte de prestari servici...
Avantajele au fost deja aratate, insa din pacate asta deja o practica consacrata in vest si care se misca pare-se spre est!
Faptul ca un avocat nu face parte din personalul unei institutii precum si prevederile art. 2, alin. (3), lit. g) din Legea nr. 188/1999 interzic unui avocat, in opinia mea, sa reprezinte o institutie publica.
Eu asta nu pot sa inteleg. Personalul unei institutii este cu totul altceva decat puterea de reprezentare. Cum s-a mai spus deja, reprezentarea nu inseamna ca reprezentantul devine "personal" al reprezentatului, motiv pentru care nu vad legatura dintre cele doua.
avocatnet.ro explicăm legislația
themis, utilizator
alexandru andra