Români premiați - Valori românești

Echipa României a luat cele mai multe premii, 21 în total, la Olimpiada Internaţională de Limba Rusă

Lotul olimpic al României a adus ţării, anul acesta, 21 de premii, inclusiv un premiu de excelenţă, cele mai multe medalii dintre echipele naţionale prezente la cea de-a XIII-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Limba Rusă. Competiţia s-a desfăşurat în perioada 6-11 iunie, la Moscova.
Olimpicii români au fost recompensaţi cu un Premiu de excelenţă (cu punctaj maxim), şapte premii I, cinci premii II, patru premii III, un premiu I pentru concursul de interpretare creativă a unui text, un premiu II la concursul „Tânărul Orator" şi un Premiu special pentru „Cel mai bun răspuns" la examenul oral şi de analiză a textului, susţin reprezentanţii Ministerului Ecducaţiei.
Sofia Anamaria Ferţadi (clasa a X-a, Colegiul Naţional ,,Dragoş Vodă" din Sighetu Marmaţiei) a cucerit Premiul de excelenţă cu punctaj maxim, iar Mariana Cornei (clasa a XII-a, Liceul Teoretic ,,Grigore Moisil" din Tulcea) a primit premiul I, premiul I la concursul de interpretare creativă şi un premiu special pentru „Cel mai bun răspuns" la proba orală şi analiză de text.
Celelalte laureate cu premiul I sunt Iulia Haralambie (clasa a XI-a, Liceul Teoretic ,,Grigore Moisil" din Tulcea), Iuliana Petrov (clasa a IX-a, Colegiul Dobrogean ,,Spiru Haret" din Tulcea), Vasilica Ignat (clasa a XII-a, Liceul Teoretic ,,Ion Creangă" din Tulcea), Ionela Crina Hrini, (clasa a XII-a, Colegiul Naţional ,,Dragoş Vodă" din Sighetul Marmaţiei), Anfisa Lazăr (clasa. a XI-a, Liceul Teoretic ,,Nicolae Iorga" din Brăila) şi Mihaela Rotaru (clasa a X-a, Colegiul Naţional de Informatică ,,Spiru Haret" din Suceava).
Cu premiul II au fost distinse Cristina Negrub (clasa a XII-a, Colegiul Naţional de Informatică ,,Spiru Haret" din Suceava), Cristina-Alexandra Silivestru (clasa a XI-a, Colegiul Economic ,,Delta Dunării" din Tulcea), Ionela Taficiuc (clasa a XI-a, Liceul Tehnologic ,,Marmaţia" din Sighetul Marmaţiei), Valeria Trifanov (clasa a X-a, Liceul Teoretic ,,Grigore Moisil" din Tulcea), Corina Gurulea (clasa a IX-a, Colegiul Economic Administrativ din Iaşi) şi Maria Lisnic (clasa a IX-a Colegiul Economic ,,Virgil Madgearu" din Bucureşti). Cristina Negrub a obţinut şi premiul II la concursul „Tânărul Orator".
Premiul III a fost înmânat următoarelor eleve: Ecaterina Trifanov (clasa a XII-a, Liceul Teoretic ,,Ion Creangă'' din Tulcea), Alexandra Macsim (clasa a XI-a, Colegiul Tehnic ,,Nicolae Băcescu" din Fălticeni), Laura Kazamon (clasa a IX-a, Liceul Teoretic ,,Ovidius" din Constanţa) şi Nicoleta Roxana Vlad (clasa a IX-a, Colegiul Economic ,,Virgil Madgearu" din Bucureşti).
Olimpiada Internaţională de Limba Rusă este o competiţie care se desfăşoară o dată la 4 ani. La ediţia curentă, au participat 216 elevi din 30 de ţări.
Echipa României a fost reprezentată de 18 eleve (10 la limba rusă modernă şi 8 la limba rusă maternă), fiind condus de conf.dr. Axinia Crasovschi, prodecan la Facultatea de Limbi Străine a Universităţii Bucureşti, preşedinte al Asociaţiei Profesorilor de Limba şi Literatura Rusă din România şi prof. metodist Tamara Alistarh de la Liceul Teoretic „Grigore Moisil" din Tulcea.
Probele obligatorii ale olimpiadei au inclus un proiect pe o temă impusă, un examen de cultură şi civilizaţie rusă, un examen oral de înţelegere şi analiză a unui text, conform nivelurilor de limbă din grila europeană. De asemenea, au fost organizate două concursuri facultative - interpretare creativă a unui text şi discurs argumentativ pe teme impuse, potrivit Ministerului Educaţiei.
La ceremoniile de deschidere, respectiv de premiere, a participat şi ambasadorul României în Federaţia Rusă, domnul Vasile Soare, care ”a lăudat aptitudinile de limbă rusă şi buna pregătire a elevilor români, precum şi nivelul predării acestei limbi în ţara noastră, motive care au făcut ca palmaresul României să fie cel mai bogat dintre toate statele competitoarele”, au mai spus reprezentanţii MEN.

Fiica mea:

Câștigătorii celei de a șaptea franceze Afaceri Cupa și Cupa franceză a cincea onorat la ceremonia prezidată de Stelio FARANDJIS, Secretar General al Consiliului Superior al Afacerilor Francofoniei:






Țară Câștigătorii
Germania THOMAS POTTER

Belgia DANIEL Melone
MIREILLE SUDAN
Bulgaria ALEXANDRE KRASTEV
Djibouti Moustapha Houssein FARAH
Egipt Safaa Farag El Sayed
Spania SALVADOR RODRIGUEZ SENDARRUBIAS
Statele Unite RANDALL COOK,
RAMONA SHELBY,
Timothy PEOT,
JULIE THOMSON,
ELISABETH Tullis,
KIMBERLEY Tullos
Franța SEBASTIAN DENIMAL,
ISABEL FERNANDEZ,
MICKAEL Moulki,
ANNA Simunac,
Lui Joseph THÉVENOU
Ungaria REKA Szollos
Liban Chadi Nassar
Macedonia Perro Chakalov
Malta ROMINA SAVONA
Maroc Taoufik Riday
Maurice DAVID AH KIOW
Mauritania AHMED MOHAMED Lemine Moulaye Ould Cherif,
YAYA KANE
Polonia BOGUSLAW KOWAL
România ALINA-Iuliana CARP
Senegal Alassane Diallo
Meissa FALL
Elveția BUI THI Minh-TAM
SOPHIE RODUIT
Turcia Ceyda TABAK


Sursa:



[ link extern ]

Lucrare de doctorat de excepţie, prezentată de o tânără din Cluj-Napoca

Cărămida ar putea fi înlocuită cât de curând cu deşeuri. Mai exact, o tânără din Cluj-Napoca a inventat pereţii din produse ecologice precum rumeguşul, materiale textile sau granule de cauciuc. A fost teza ei de doctorat de la Facultatea de Ingineria Materialelor şi a Mediului din Cluj. Trei ani a muncit, dar satisfacţia a fost pe măsura efortului. Românca a fost premiată cu medalia de aur la un salon internaţional de cercetare.

rin acest proiect, Ancuţa Tiuc şi-a propus să valorifice deşeurile şi să înlocuiască materiile prime folosite în construcţii. Reducerea zgomotului ambiental şi costul mai mic decât cel al pereţilor din cărămidă sunt principalele avantaje.

„Aceste panouri pot fi utilizate atât în mediul exterior cât şi în mediul interior, utilizate ca şi panouri pentru reducerea zgomotului, pot fi utilizate pe autostrăzi, şosele. Am utilizat deşeuri lemnoase, rumeguş de fag şi rumeguş de brad şi granule de cauciuc reciclat”, a explicat Ancuţa Tiuc, doctor inginer.

„Sigur vor fi mai avantajoase, pentru că toate aceste deşeuri în loc să fie depozitate, ceea ce duce la costuri suplimentare, vor fi valorificate şi normal este să fie mai ieftine decât cele existente pe piaţă”, a spus Ovidiu Nemeş, conferenţiar la Facultatea de Ingineria Materialelor şi a Mediului din Cluj-Napoca.

Constructorii spun că, în ultimii ani, tot mai mulţi clienţi cer produse ecologice.

„Lumea a înţeles că pe piaţă trebuie să existe produse ecologice. ªi din acest punct de vedere produsul întruneşte toate proprietăţile”, a spus Alin Marta, agent vânzări la o firmă de construcţie

Acum, Ancuţa Tiuc intenţionează să breveteze invenţia.

[ link extern ] /

Două poezii româneşti în TOP 50 cele mai frumoase poezii de dragoste din lume


Poezii ale scriitoarelor Nina Cassian şi Doina Ioanid au fost incluse într-un top internaţional al celor mai frumoase 50 de poeme de dragoste din ultimii 50 de ani, informează publicaţia britanică The Guardian.

Specialiştii în poezie de la Southbank Centre din Londra au selectat din opere scrise în ultimii 50 de ani şi nu s-au mai concentrat în realizarea acestui clasament pe opţiunile tradiţionale, precum creaţiile poetei engleze Barrett Browning şi cele ale lui William Shakespeare, considerat cel mai mare scriitor al literaturii engleze.

Scriitorii din acest top au fost aleşi din 30 de ţări, de la Sfânta Lucia până la Kurdistanul irakian, iar în lista celor mai frumoase poeme a fost inclusă şi România, graţie poetelor Nina Cassian şi Doina Ioanid.

Astfel, "The Yellow Dog/ Câinele galben", de Doina Ioanid, şi "Lady of Miracles/ Donna miraculata", de Nina Cassian, se numără printre cele mai frumoase 50 de poezii de dragoste din ultimii 50 de ani.

Versiunea în limba engleză a poemului Doinei Ioanid, "The Yellow Dog" (în traducerea lui Florin Bican), este următoarea: "Heart in hand I've been walking all over the city, treading the first snow of the year under my feet. And my heart, sprinkled with wine and with vinegar, went on rotting away to the beat of my years - all thirty and seven of them - while the magpies assembled on the drummer-boy's shoulder. Bones alone couldn't save me. Nor could your name, Argentina, you, Land of Promise. Only a big yellow dog had mercy on me - humbly walked up to me and ate up my heart, taking his time. Then he left, moving away towards the horizon like an enormous sun flower".

În limba română, poemul "Câinele galben" a apărut în volumul "Ritmuri de îmblînzit aricioaica" (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2010), după cum a declarat joi, pentru Mediafax, Doina Ioanid.

"Câinele galben":

"Cu inima în mînă, am mers prin oraş, păşind pe prima zăpadă din anul ăsta. ªi inima mea, stropită cu vin şi oţet, continua să putrezească în ritmul celor 37 de ani, în timp ce coţofenele se adunau pe umărul toboşarului. Oasele singure nu mă puteau salva. Nici numele tău, Argentina, pămînt al făgăduinţei. Numai un cîine mare şi galben s-a îndurat de mine, a venit spăşit şi mi-a mîncat inima, fără grabă. Apoi a plecat, s-a îndepărtat spre orizont ca o imensă floarea-soarelui".

Pe de altă parte, versiunea în limba engleză a poeziei "Lady of Miracles" de Nina Cassian (cu o traducere semnată de Laura Schiff) este următoarea: "Since you walked out on me/ I'm getting lovelier by the hour./ I glow like a corpse in the dark. / No one sees how round and sharp / my eyes have grown / how my carcass looks like a glass urn, / how I hold up things in the rags of my hands, / the way I can stand though crippled by lust. / No, there's just your cruelty circling / my head like a bright rotting halo".

În limba română, poezia Ninei Cassian a apărut cu titlul "Donna miraculata", în volumul "Ambitus", publicat în anul 1969, la Editura pentru Literatură.



"Donna miraculata":

"De când m-ai părăsit mă fac tot mai frumoasă / ca hoitul luminând în întuneric. / Nu mi se mai observă fragila mea carcasă, / nici ochiul devenit mai fix şi sferic, // nici zdreanţa mâinilor pe obiecte, / nici mersul, inutil desfigurat de jind, / - ci doar cruzimea ta pe tâmplele-mi perfecte, / ca nimbul putregaiului sclipind".

Echipa de la Southbank Centre din Londra a lucrat la clasament în ultimul an, considerând acest top "o adevărată selecţie internaţională şi diversă din punct de vedere stilistic" a celor mai bune 50 de poeme din ultimii 50 de ani


[ link extern ]

Elevii romani nu se dezmint - performanta pentru olimpicii la matematica

Cei sase elevi care au reprezentat Romania la Olimpiada Internationala de Matematica s-au intors acasa cu medalii de la concurs.

Stefan Spataru a obtinut medalia de aur, iar Simona Diaconu, Andrei Viorel Bud, Teodor Andrei Andronache, Paul Gabriel Musca si Ioan Laurentiu Ploscaru au luat medalii de argint, se arata intr-un comunicat al Societatii de Stiinte Matematice din Romania.

Delegatia de elevi a Romaniei a fost insotita de prof. univ. dr. Radu Gologan, coordonatorul lotului international si presedinte al Societatii de Stiinte Matematice din Romania, de profesorul Bogdan Enescu, profesorul Mihail Baluna si Omer Cerrahoglu - absolvent al liceului in acest an si medaliat cu doua medalii de aur si trei de argint la Olimpiadele Internationale din anii anteriori.

"Peste tot am remarcat, in acesti ultimi ani, nu dorinta sponsorilor pentru publicitate, ci dorinta acestor companii de a scoate in relief performanta in multe domenii ale lumii romanesti", a declarat Radu Gologan, presedintele Societatii de Stiinte Matematice din Romania.

Cea de-a 55-a editie a Olimpiadei Internationale de Matematica s-a desfasurat in perioada 3 - 13 iulie, la Cape Town, in Africa de Sud. La concurs au luat parte peste 300 de elevi din 103 tari.


[ link extern ]