Nu prea am inteles, dar contractul ala are sanse de desfiintare.
Cat despre protectia domiciliului, aceasta se refera la domiciliul de faspt, independent de existenta sau nu a unui act juridic justificativ al folosintei.
Daca eu i-am permis surorii mele sa foloseasca imobilul, nu, nu am dreptul sa-i intrerup cina romantica, filmul preferat sau altele asemenea, in baza art. 8 din CEDO, fara importanta daca ea are un act sau nu incheiat cu mine.
Este vorba despre protejarea vietii private si a domiciliului, avand in vedere ca nu se intrunesc cond din alin. 2 din art. 8 CEDO.
Este motivul pentru care romii instalati in casele oamenilor londonezi plecati in vacanta n-au putut fi evacuati imediat cu politia, ci a fost necesara interventia justitiei, procese etc.
Vedeti Corneliu Birsan ori Radu Chirita, au carti bune despre articolele CEDO.
În opinia Curtii, „domiciliul” vizeaza nu doar spatiul legal ocupat sau dobandit, dar si orice alt spatiu de locuit, daca exista legaturi suficiente si continue . Deasemenea, fosta Comisie a recunoscut posibilitatea invocarii dreptului la domiciliu pentru o casa pe care reclamantii, desi locuiau in mod statornic in Londra, o aveau in insula anglonormanda Guernesey din Marea Manecii, casa pe care proprietarii o parasisera de aproape 18 ani pentru a o inchiria si in care autoritatile locale le-au refuzat reinstalarea la implinirea varstei de pensionare . Ilustrativa in acest sens este si cauza Demades contra Turcia, in care reclamantul invoca incalcarea inviolabilitatii unei case de vacanta pe care nu o mai utilizase de multi ani. În motivarea solutiei, Curtea a considerat ca notiunea de domiciliu trebuie sa primeasca o interpretare extensiva si poate sa includa si resedinta secundara sau casa de vacanta a unei persoane, intrucat persoana in cauza dezvolta legaturi emotionale puternice cu acea casa.
Cele d emai sus au fost rapid gasite pe net, mai degraba verificati jurisprudenta in domeniu a CEDO.
Pentru ca in ultimul timp conceptia de domiciliu s-a largit in acceptiunea europeana, de aia ziceam ca depinde mult ce haine si lucruri are domnul acolo etc. Nu conteaza contractul existent, chiar nu conteaza, asa incat in lipsa detaliilor de fapt nu imi pot crea o impresie.
Cert e ca sora mea nu are mai multe drepturi acolo ca altii, ci exact cat ar avea si altii.
Stimat forumist,
Interesant îndemnul la citirea tratatului d-lui Bîrsan.
Totuși, aș adăuga: hai să-l citim până la capăt. Așadar, Hai să citim următoarele:
,,Respectul dreptului la domiciliu nu poate, ca principiu, să fie contrapus dreptului de proprietate asupra bunurilor cuiva, bunăoară când acesta din urmă a fost dobândit pe cale testamentară. Astfel, fosta Comisie a decis că, din moment ce o persoană este somată să părăsească locuința atribuită prin testament altor membri ai familiei, chiar dacă este de natură să constituie o ingerință în exercițiul dreptului de respect al domiciliului, o asemenea ingerință este necesară protecției dreptului altuia și este prevăzută de art. 8 parag. 2 al Convenției. - Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Comentariu pe articole, Edit. C. H. Beck, ed. 2, pag 692, para. 173,,
Vreți să vorbim și de jurisprudența expusă: Cauza DEMADES v. Turcia, Cererea nr. 16219/90
Hotărârea din 31/07/2003?
OK, vorbim.
În Expunerea faptelor, se arată că aplicantului i-a fost interzis accesul la proprietatea sa, de către Statul Turc, posesia proprietății sale fiind exercitată de către armata turcă.
12. The applicant states that since 1974 he has been prevented by the Turkish armed forces from having access to his property, using and enjoying possession of it as well as developing it. In addition, he claims that according to evidence his home is currently occupied by officers and/or other members of the Turkish armed forces.
În mod evident, această deposedare a generat încălcarea a două drepturi: Art. 1, Protecţia proprietăţii din Protocolul nr. 1 și a Art. 8, Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie. Dar ce legătură are cu situația forumistului? Părerea mea că nu are.
Prin urmare, aș dori să nu scăpăm din vedere contextul întrebării inițiale, așa cum a fost postată:
,,...Nu a cerut niciunul partaj.Casa unde sta e bun comun el avand o cota de1/3 iar prietena de 2/3.
...
Daca nu mai are CI pe adresa fostei sotii mai are dreptul sa locuiasca acolo cateva zile pe saptamana?,,
Pe scurt, în virtutea argumentelor aduse, mai ales folosind analiza profesorului Bîrsan - Respectul dreptului la domiciliu nu poate, ca principiu, să fie contrapus dreptului de proprietate eu consider că fostului soț nu îi poate fi interzis accesul în casa a cărui coproprietar este.
Aș putea recurge și la următoarea metodă de interpretare juridică: reducerea la absurd. Să presupunem că accesul fostului soț coproprietar, în proprietatea sa este interzis. Repet, ambii foști soți sunt coproprietari, neexistând partaj.Repet, mă refer la condițiile arătate strict în acest topic, nu vorbim de violențe conjugale, nu aceasta este speța.
1. Posesia este dezmambrământ al proprietății?
Este.
2.Raportat la cazul de față, avem de-a face cu o pierdere a proprietății, sau, cel puțin, cu o restrângere a dreptului de folosință?
Da.
Acum,
3. Divorțul și plecarea de la fostul domiciliu sunt ele-însele suficiente să conducă la pierderea proprietății?
Nu.
4. Divorțul și plecarea de la fostul domiciliu a soțului coproprietar pot reprezenta un mod de dobândire a proprietății în favoarea celuilalt soț, coproprietar care are și domiciliu?
Nu.
Practic, premisa abusrdă că divorțul și lipsa domiciliului ar putea fi, ele însele, un motiv de lipsire de proprietate, nu este întemeiată.
Cam aceasta ar fi argumentele mele pentru necesitatea partajului, ca unică modalitate de consolidare a posesiei.
P.S. Nu voi mai interveni pe acest topic. Consider că este absolut normal ca avocații să aibă viziuni juridice diferite asupra unei probleme, dar, cel puțin eu însumi, consider că am argumentat suficient.
avocatnet.ro explicăm legislația
andreigrigoriu, moderator
lacramioaravasuianu