Inadmisibilitatea intemeiata pe lipsa informarii despre mediere

După cum spuneam, cererea nu se anulează ci se respinge ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea unei proceduri prealabile, în acest caz, ca urmare a invocării de către partea în drept a excepției prematurității introducerii cererii.

Ai amestecat mai multe instituții fără legătură, unele nici între ele dar nici cu procedura prealabilă de informare asupra medierii.

În art. 40 și 57 e vorba despre capacitatea procesulă de folosință și de exercițiu ale părților, fără nici o legătură cu procedura prealabilă a informă cu privire la mediere.

Dintre cele două, doar prima (art 40) determină anularea cererii ca introdusă de o persoană fără capacitate procsuală de folosință (în cazul în care reclamantul este lipsit de capacitate procesuală de folosință - mai pe înțeles dacă reclamantul era decedat la data înregistrării cererii). Dacă însă pârâtul este cel lipsit de capacitate de folosință cererea nu se va anula ci va fi respinsă ca introdusă împotriva unei persoane fără capacitate de folosință.

CU capacitatea de exercițiu (art. 57) e altă poveste...

De asemnea, nelegala investire a instanței... nu are nici o legătură cu procedura prealabilă. Singura condiție extrinsecă a cererii care ar fi (după unii autori) o cauză pentru nelegala investire a instanței este netimbrarea, în sensul că dacă nu se timbrează cererea nu s-ar putea pune în discuție nici măcar competența, instanța nefiind legal investită. Dar chiar și în acest caz există unele rezerve ale autorilor în anumite cazuri în care se pot pune în discuție alte probleme chiar și înaintea îndeplinirii obligației de timbrare.

Nu știu de unde ai tras concluzia după care neîndeplinirea procedurii prealabile de informare cu privre la mediere ar fi cauză de nulitate ca urmare a nelegalei sesizări a instanței.

Vezi ce zic Ciobanu, Boroi, Tăbârcă, etc... E mai mult de povestit cu privire la aceste aspecte și nu vei ajunge nicăieri dacă te iei după vreo opinie auzită cine știe pe unde, care nici măcar nu are vreo logică. În primul rând citește cu atenție prevederile C.pr.civ., iar apoi vezi ce spun cei competenți.

Da, sanctiunea este inadmisibilitatea.

Un am un caz in care instiintarea s-a facut la o adresa unde nu mai locuia paratul.
S-a invocat exceptia inadmisibilitatii iar instanta a acordat termen de judecata.
In consecinta, nu i-a pus in vedere reclamantei sa acopere viciul procedurii si a fixat termen de judecata.
Ma intreb ce se va intampla la termen...

Se va admite exceptia inadmisibilitatii sau se va considera acoperit viciul cu inadmisibilitatea?
Adica il citezi pe unul aiurea si este legal citat ar considera instanta daca nu ar admite exceptia inadmisibilitatii.

Ar fi absurd sa se considere procedura legal indeplinita in aceste conditii dar in civil a scazut enorm valoarea judecatii si desi mie imi pare clara solutia, se poate sa fie paradoxala fata de ceea ce ar trebui sa fie...
Eu nu am avut probleme nici in procesele civile dar vad cat trebuie sa explic la instante...si vad si ce solutii aiurea mai dau in cazuri care le preiau in caile de atac.

In speta, ei s-au aparat in sensul ca este suficient sa faca singur reclamantul procedura de informare cu privire la avantajele medierii ceea ce imi pare tot la fel de absurd insa este doar o aparare din partea partii adverse...
Adica nu se cere a fi instiintat si paratul, ca sa fiu mai clar...ca sa se inteleaga opinia apararii partii adverse.

Eu vreau sa se admita exceptia inadmisibilitatii ca a si timbrat vreo 5000 lei si apoi e posibil sa nu mai aiba bani de proces si eu vreau sa ii fac sa se inteleaga amiabil...
Pana ar mai face rost de 5000 lei ar avea timp sa se mai gandeasca mai ales ca se si cam grabeste...
Oricum procesul va fi de durata daca nu se admite exceptia inadmisibilitatii dar mie imi place sa termin rapid ceea ce asa trebuie terminat...

avocat_lascoschi@yahoo.com a scris:

...........



dar in civil a scazut enorm valoarea judecatii si desi mie imi pare clara solutia, se poate sa fie paradoxala fata de ceea ce ar trebui sa fie...

:rofl:

Eu nu am avut probleme nici in procesele civile dar vad cat trebuie sa explic la instante...si vad si ce solutii aiurea mai dau in cazuri care le preiau in caile de atac.

:rofl:

Noul Cod de procedură civilă stabileşte, în cuprinsul art. 40 alin. (1) şi art. 57, dincolo de orice îndoială, incidenţa sancţiunii nulităţii absolute sau relative ca urmare a încălcării condiţiilor de exercitare a acţiunii civile. Încălcarea dispozițiilor imperative care instituie o condiție specială pentru exercițiul dreptului la acțiune se încadrează, în ipoteza descrisă de art. 40 din Noul Cod de procedură civilă. Pentru rigoare, subliniem că această condiție specială are o natură specifică și nu se subsumează excepției lipsei capacității de exercițiu, astfel cum este aceasta reglementată de art. 57 din Noul Cod de procedură civilă[14].

Prima concluzie ar fi aceea că ni se pare dificil de acceptat teza conform căreia inadmisibilitatea este o sancțiune procedurală de sine stătătoare. Sancțiunile procesuale sunt cele prevăzute de lege, iar dispozițiile Noului Cod de procedură civilă, coroborate cu cele ale legii speciale, nu conduc, în opinia noastră, la concluzia că legiuitorul a urmărit să instituie o sancțiune procesuală nouă, în plus față de cele prevăzute de codul de procedură. Inadmisibilitatea este, deopotrivă, o excepție procesuală (calificată ca atare de leguitor) și o modalitate specifică de respingere a formei de exercițiu a acțiunii civile exercitate cu încălcarea condițiilor prevăzute pentru valabilitatea sa.

Pe de altă parte, credem că formularea cererii de chemare în judecată cu încălcarea dispozițiilor legale (sau convenționale) care instituie o procedură prealabilă obligatorie, reprezintă un caz de nulitate procedurală. Astfel, inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată cu nerespectarea procedurii prealabile a participării la şedinţa de informare asupra medierii nu este o sancţiune distinctă, ci un caz de nulitate – nulitatea este sancțiunea, iar inadmisibilitatea este haina juridică pe care o îmbracă excepția prin intermediul căreia această nulitate este valorificată.

Consecințele practice ce decurg din această din urmă concluzie sunt importante, întrucât regimul juridic al nulității actelor de procedură include și următoarele aspecte:
- Art. 177 alin. (1) din Noul Cod de procedură civilă – obligația judecătorului de a dispune îndreptarea neregularităților actului de procedură ori de câte ori este posibilă înlăturarea vătămării fără anularea actului;
- Art. 177 alin. (3) din Noul Cod de procedură civilă – actul de procedură nu va fi anulat dacă până la momentul pronunțării asupra excepției de nulitate a dispărut cauza acesteia[15].

Incidența acestor dispoziții legale ar face ca efectul distructiv al nulității să fie unul diminuat semnificativ, în condițiile în care informarea cu privire la avantajele procedurii de mediere este întotdeauna posibilă, chiar și în timpul sau în fața instanței de judecată.



[ link extern ]

:)