Inadmisibilitatea intemeiata pe lipsa informarii despre mediere

pai da...dar este vorba de o nulitate...care cum e o sa vedem
insa avand in vedere alte foste dispozitii cpcsi soarta lor...pe de alta parte tratatele la care romania este parte... solutiile sunt predictibile....si am in vedere aici 720 indice 1


:)" refuzul "presupune o actiune sau inactiune savarsit cu intentie:rofl: ceea ce vine in conflict cu dispozitia cum ca numeni nu se poate prevala de necunoasterea legii

:love:

milikka a scris:

Noul Cod de procedură civilă stabileşte, în cuprinsul art. 40 alin. (1) şi art. 57, dincolo de orice îndoială, incidenţa sancţiunii nulităţii absolute sau relative ca urmare a încălcării condiţiilor de exercitare a acţiunii civile. Încălcarea dispozițiilor imperative care instituie o condiție specială pentru exercițiul dreptului la acțiune se încadrează, în ipoteza descrisă de art. 40 din Noul Cod de procedură civilă. Pentru rigoare, subliniem că această condiție specială are o natură specifică și nu se subsumează excepției lipsei capacității de exercițiu, astfel cum este aceasta reglementată de art. 57 din Noul Cod de procedură civilă[14].

Prima concluzie ar fi aceea că ni se pare dificil de acceptat teza conform căreia inadmisibilitatea este o sancțiune procedurală de sine stătătoare. Sancțiunile procesuale sunt cele prevăzute de lege, iar dispozițiile Noului Cod de procedură civilă, coroborate cu cele ale legii speciale, nu conduc, în opinia noastră, la concluzia că legiuitorul a urmărit să instituie o sancțiune procesuală nouă, în plus față de cele prevăzute de codul de procedură. Inadmisibilitatea este, deopotrivă, o excepție procesuală (calificată ca atare de leguitor) și o modalitate specifică de respingere a formei de exercițiu a acțiunii civile exercitate cu încălcarea condițiilor prevăzute pentru valabilitatea sa.

Pe de altă parte, credem că formularea cererii de chemare în judecată cu încălcarea dispozițiilor legale (sau convenționale) care instituie o procedură prealabilă obligatorie, reprezintă un caz de nulitate procedurală. Astfel, inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată cu nerespectarea procedurii prealabile a participării la şedinţa de informare asupra medierii nu este o sancţiune distinctă, ci un caz de nulitate – nulitatea este sancțiunea, iar inadmisibilitatea este haina juridică pe care o îmbracă excepția prin intermediul căreia această nulitate este valorificată.

1. Acestea sunt doar niște păreri ale unor avocați exprimate într-un articol.
Bineînțeles că se poate susține această opinie în fața unei instanțe, dar nu prea văd cum ar fi împărtășită de judecător, mai ales că art. 40 și 57 se referă la ceva foarte clar: capacitatea procesuală de folosință și de exercițiu, fără nici o legătură cu îndeplnirea unor obligații prealabile ale reclamantului, iar pe de altă parte doctrina consacrată și practica instanțelor consideră că e vorba de o procedură prealabilă și nu de o incapacitate de exercitare a drepturilor procesuale.

2. Prin definiție, nulitate înseamnă lipsirea actului de efectele pe care acesta l-ar produce ca efect al nerespectării condițiilor legale la încheierea acestuia. Conform art. 200 C.pr.civ., cererea de chemare în judecată se anulează dacă nu sunt respectate prevederile de la art. 194 - 197, referitoare la conținutul acesteia. Nicăieri nu se face referire sau din nici un text de lege nu se poate deduce că nerespectarea procedurii de informare cu privire la mediere ar determina anularea cererii.
Cererea poate fi respinsp ca inadmisibilă - ceea ce nu însemană că e nulă, sau poate fi anulată - dacă avem cauze de nulitate.

3. După părerea voastră, care ar fi finalitatea respingerii cererii ca inadmisibilă pe motiv că nu a fost îndeplinită procedura?
Dacă se pune în discuție excepția iar pârârul refuză medierea, care ar mai fi rostul respingerii cererii? Dacă o invocă, e clar că dacă e de bună credință, până la termenul viitor începe medierea. Dar dacă o invocă și nu vrea de fapt să participe la mediere... ce rost are să se respingă cererea?

4. Dacă găsiți practică judiciară (de pe la instanțele mai superioare) în care se motivează faptul că nerespectarea procedurii prealabile este cauză de nulitate, v-aș ruga să o indicați. Aș fi foarte curios de argumentele aduse în acest sens.

După părerea mea, toată această procedură a informării este apă de ploaie. La fel cum, pe vremuri, era procedura concilierii prealabile.

Adică, după ce-l somez pe debitor, după ce mă rog de el să-şi achite obligaţiile, după ce îi arăt disponibilitatea de a încheia un acord de eşalonare şi după ce el tace ca mortul în păpuşoi la toate intervenţiile mele, ce rost mai are procedura informării (căreia, de altfel, trebuie să mă supun doar eu, cel care am încercat medierea în fel şi chip?

Că o fi vorba despre inadmisibilitate, prematuritate, anulare sau orice altceva, procedura mi se pare superfluă. Frecţie la un picior de lemn. Poţi folosi masajul thailandez, tot acolo...

themis a scris:

După părerea mea, toată această procedură a informării este apă de ploaie. La fel cum, pe vremuri, era procedura concilierii prealabile.

1.dupa parerea mea respectarea legii este obligatorie..
2 ca nu toti cetatenii cunosc legea si trebuie sa apeleze la "informare" e altceva
3,ca "informarea" conditioneaza accesul la unele drepturi ca si taxa de poluare, legile proprietatii etc etc e cu totul si cu totul altceva



4. apreciez ca-i vorba de o nulitate relativa..care nu poate fi invocata de instanta si care trebuie sa indeplineasca conditiile invocarii nulitatii relative..

5. judecatorii/magistratii pot face medierea-informarea prin prisma profesiei ....si ca vecini/prietenietc etc

themis a scris:

După părerea mea, toată această procedură a informării este apă de ploaie. La fel cum, pe vremuri, era procedura concilierii prealabile.

Aveți dreptate.

Am cunoscut doar două cazuri în care s-a invocat inadmisibilitatea pentru neîndeplinirea procedurii.

În primul caz instanța a acordat un termen pentru îndeplinirea procedurii, iar la termenul următor, bineînțeles că a continuat judecat, deoarece s-a prezentat de către părți un proces verbal prin care s-a confirmat faptul că pârâtul nu s-a prezentat la ședința de informare - adică tot el nu s-a prezentat, cu toate că a invocat excepția - practic a vrut doar să mai tragă de timp.

În al doilea caz s-a invocat excepția de inadmisiblitate de către pârât într-o cauză având ca obiect majorare pensie întreținere, cu toate că, în subsidiar, pârâtul recunoștea că are obligația de plată a pensiei conform veniturilor sale...
Bineînțeles că instanța a respins excepția și a judecat cauza la acelați termen.

Indiferent dacă pârâtul invocă nulitatea sau prematuritatea, practic efectul e același, iar instanța dacă vrea să soluționeze cauza, în cel mai rău caz va da un termen pentru a se îndeplini acea procedură - iar dacă, la termenul acordat, părțile nu vin cu procesul verbal de începere a medierii, va continua judecata.

După părerea mea respingerea cererii ca inadmisibilă nu are nici un rost, fiind doar o modalitate de tergiversare a judecății la care apelează pârâtul.