Infractiune sau nu?

pentru aceasta există alte căi cu șanse reale de reușită.

Va rog, consider ca ar fi util sa stim si noi, care ar fi acele cai.
Un sfat bun, de la un cunoscator, nu strica niciodata. Multumesc.

Sant tare curios cand pot fi trasi la raspundere (eventual penala) membrii unui comitet executiv si pentru care fapte, savarsite in timpul mandatului lor, desigur, pentru ca, asa după cum sustine Patrick_, se pare ca acestia sant imuni raportat la legea penala. Fie după vechiul cod penal, fie după noul cod penal... Sa-nteleg ca nu pot fi trasi la raspundere pentru infractiuni de serviciu? Cu multumiri anticipate!

Introduceți o acțiune la instanța civilă, împotriva celor care au dispus revocarea nelegală a administratorului, având ca obiect pretenții.

Arătați prin cererea de chemare în judecată fapta membrilor comitetului executiv prin care ați fost prejudiciați și că aceștia sunt singurii răspunzători de acele cheltuieli, motiv pentru care solicitați ca doar ei să fie obligați la plata sumelor respective către administrator, sau dacă s-a plătit deja din banii asociației, solicitați ca cei răspunzători să fie obligați la returnarea banilor asociației. Va trebui să dovediți faptele acelor membri ai comitetului executiv cu înscrisuri sau cu martori.

Dacă membri comitetului executiv au încălcat prevederile contractului pe care-l aveau încheiat cu asociația, acțiunea va avea ca temei de drept răspunderea civilă contractuală, iar dacă nu s-a încălcat contractul respectiv sau nu există un asemenea contract, temeiul juridic va fi răspundere civilă delictuală.

Vorbiți cu un avocat care va ști despre ce e vorba pentru formularea cererii de chemare în judecată (dar nu cu cei care cu care ați mai vorbit și care se gândeau la vreo infracțiune).

mira55 a scris:

Sant tare curios cand pot fi trasi la raspundere (eventual penala) membrii unui comitet executiv si pentru care fapte, savarsite in timpul mandatului lor.

Se pare că pot fi trași la răspundere penală pentru fapte săvârșite pe vechiul cod, dacă există plângere prealabilă depusă în termenul legal.
Dacă faptele sunt săvârșite după intrarea în vigoare a noul cod, aceștia pot răspunde penal și dacă nu se depune plângere prealabilă, deoarece din acest punct de vedere noua lege nu mai prevede obligativitatea plângerii.

În speță fata e săvârșită pe vechiul cod, deci trebuia să existe o plângere prealabilă.

În altă ordine de idei, strict la cazul din speță, dacă veți vedea practica judiciară relevantă în legătură cu acest gen de fapte (infracțiuni de serviciu în cazul asociațiilor de proprietari sau locatari), veți vedea că pentru fapta descrisă aici, chiar dacă ar pezenta elementele constitutive ale vreunei infracțiuni de serviciu, nu s-ar dispune trimiterea în judecată. Pe vechiul cod s-ar reține lipsa pericolului social concret (art. 10 alin. 1 lit. b) ind 1 vechiul CPP), iar pe noul cod, s-ar face aplicarea principiului oportunității exercitării acțiunii penale (care în mare presupune tot lipsa pericolului social concret al faptei) și s-ar dispune renunțarea la urmărirea penală (art. 314 alin. 1 lit. b) NCPP).

Este o tendință care a apărut încă în ultimii ani pe vechiul cod și care a devenit clară odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri de a restrânge faptele și împrejurările care constituie infracțiuni și de a se pune mai mult accent pe recuperarea pagubelor produse prin aceste fapte de la cei care le-ai comis.
Tendința este una europeană, unde nu e așa de important ca cineva să fie declarat infractor ci e important să se recupereze prejudiciul produs de acesta prin fapta sa.

De exemplu pe noul cod penal, furtul simplu e susceptibil de împăcare, ceea ce înseamnă că hoțul nu va mai răspunde penal dacă se înțelege cu păgubitul, adică dacă „plătește” față de păgubit pentru fapta sa și nu față de stat prin câțiva ani de închisoare (ceea ce nu-i garantează păgubitului că-și va recupera prejudiciul).
În alte state (de regulă în cele nordice), de exemplu furtul din magazine nici nu mai este incriminat ca infracțiune, dar cel care săvârșește fapta respecivă plătește (la propriu) cu vârf și îndesat celui păgubit.

Revenind la speță, ce ar avea de câștigat membrii asociației de proprietari dacă cel care a săvârșit fapta respectivă ar fi condamant, dar ei nu ar mai avea posibilitatea să-și recupereze prejudiciul? S-ar încălzi cu ceva proprietarii dacă infractorul ar sta la închisoare sau ar plăti vreo amendă? (amenda are prioritate față de despăgubirile civile și de regulă pentru despăgubiri civile infractorii condamnați nu mai au din ce să fie executați).

Nu vreau să insist prea mult dar e păcat că se merge în continuare pe principiul cu „capra vecinului”, adică suntem mai mulțumiți dacă cineva e infractor condamnat, chiar dacă nu ne recuperăm prejudiciul, în loc să căutăm o soluție prin care să ne recuperăm dauna produsă prin fapta ilicită.
E plin pe la poliție și la parchete de sesizări penale pentru fapte care e clar că au un caracter civil, fapte care într-un final sunt clasate, iar omului îi scad șansele după atâta timp de a-și recupera pierderile.

Din păcate am observat că sunt și mulți avocați care se grăbesc să califice fapta ca faptă penală, fără să caute alte soluții la problema pe care o au de rezolvat.

Multumesc frumos pentru punctul dvs de vedere -il impartasesc intrutotul- insa vreau sa fac unele precizari:
-nu sant adeptul condamnarii la inchisoare a celor implicati in speta prezentata dar legea penala prevede si alte sanctiuni, desigur mai blande, care pot contribui la indreptarea vinovatilor;
-cel care trebuie sa actioneze in civil si sa apere interesele locatarilor este presedintele asociatiei de proprietari (asociatia fiind scutita si de plata taxei de timbru) dar el este unul dintre cei care au contribuit din plin la crearea prejudiciului si, prin urmare, interesul sau nu coincide, in acest moment, cu cel al proprietarilor;
-oricare alt proprietar nu se poate implica in recuperarea prejudiciului decat printr-o plangere penala, urmand ca organele de cercetare penala sa stabileasca in detaliu situatia de fapt si de drept;
-chiar daca nu se va propune inceperea urmaririi penale, prin probele acumulate de catre organele de ancheta, in cazul in care se obtin astfel de probe, se poate merge in proces civil, solicitandu-se recuperarea prejudiciului doar de la cei care l-au produs. Probele legate de prejudiciu sant in custodia membrilor com. ex. unii locatari avand probe, destul de solide, doar in zona penala.
Sper ca nu devin plictisitor pri insistenta mea dar orice completare la ce am scris o consider binevenita!