mira55 a scris:
Sant tare curios cand pot fi trasi la raspundere (eventual penala) membrii unui comitet executiv si pentru care fapte, savarsite in timpul mandatului lor.
Se pare că pot fi trași la răspundere penală pentru fapte săvârșite pe vechiul cod, dacă există plângere prealabilă depusă în termenul legal.
Dacă faptele sunt săvârșite după intrarea în vigoare a noul cod, aceștia pot răspunde penal și dacă nu se depune plângere prealabilă, deoarece din acest punct de vedere noua lege nu mai prevede obligativitatea plângerii.
În speță fata e săvârșită pe vechiul cod, deci trebuia să existe o plângere prealabilă.
În altă ordine de idei, strict la cazul din speță, dacă veți vedea practica judiciară relevantă în legătură cu acest gen de fapte (infracțiuni de serviciu în cazul asociațiilor de proprietari sau locatari), veți vedea că pentru fapta descrisă aici, chiar dacă ar pezenta elementele constitutive ale vreunei infracțiuni de serviciu, nu s-ar dispune trimiterea în judecată. Pe vechiul cod s-ar reține lipsa pericolului social concret (art. 10 alin. 1 lit. b) ind 1 vechiul CPP), iar pe noul cod, s-ar face aplicarea principiului oportunității exercitării acțiunii penale (care în mare presupune tot lipsa pericolului social concret al faptei) și s-ar dispune renunțarea la urmărirea penală (art. 314 alin. 1 lit. b) NCPP).
Este o tendință care a apărut încă în ultimii ani pe vechiul cod și care a devenit clară odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri de a restrânge faptele și împrejurările care constituie infracțiuni și de a se pune mai mult accent pe recuperarea pagubelor produse prin aceste fapte de la cei care le-ai comis.
Tendința este una europeană, unde nu e așa de important ca cineva să fie declarat infractor ci e important să se recupereze prejudiciul produs de acesta prin fapta sa.
De exemplu pe noul cod penal, furtul simplu e susceptibil de împăcare, ceea ce înseamnă că hoțul nu va mai răspunde penal dacă se înțelege cu păgubitul, adică dacă „plătește” față de păgubit pentru fapta sa și nu față de stat prin câțiva ani de închisoare (ceea ce nu-i garantează păgubitului că-și va recupera prejudiciul).
În alte state (de regulă în cele nordice), de exemplu furtul din magazine nici nu mai este incriminat ca infracțiune, dar cel care săvârșește fapta respecivă plătește (la propriu) cu vârf și îndesat celui păgubit.
Revenind la speță, ce ar avea de câștigat membrii asociației de proprietari dacă cel care a săvârșit fapta respectivă ar fi condamant, dar ei nu ar mai avea posibilitatea să-și recupereze prejudiciul? S-ar încălzi cu ceva proprietarii dacă infractorul ar sta la închisoare sau ar plăti vreo amendă? (amenda are prioritate față de despăgubirile civile și de regulă pentru despăgubiri civile infractorii condamnați nu mai au din ce să fie executați).
Nu vreau să insist prea mult dar e păcat că se merge în continuare pe principiul cu „capra vecinului”, adică suntem mai mulțumiți dacă cineva e infractor condamnat, chiar dacă nu ne recuperăm prejudiciul, în loc să căutăm o soluție prin care să ne recuperăm dauna produsă prin fapta ilicită.
E plin pe la poliție și la parchete de sesizări penale pentru fapte care e clar că au un caracter civil, fapte care într-un final sunt clasate, iar omului îi scad șansele după atâta timp de a-și recupera pierderile.
Din păcate am observat că sunt și mulți avocați care se grăbesc să califice fapta ca faptă penală, fără să caute alte soluții la problema pe care o au de rezolvat.