imputernicire avocatiala nelegala - obligatia instantei?

Micaly a scris:

Va prezint pe scurt speta care m-a determinat sa pun intrebarea legata de mandatul avocatului:
Unui avocat i se achita onorariul pentru reprezentare interese client in instanta (pe vorbe doar) pentru ca avocatul NU intocmit nici un contract de asistenta juridica si nu a primit absolut nici o imputernicire scrisa de la client. Doar banii pentru care a taiat chitanta.
Acest avocat a semnat cu numele clientului cererea de deschidere actiune (a falsificat semnatura clientului!) si a ridicat cereri in instanta folosindu-se in exclusivitate de semnatura clientului. La al n-lea termen avocatul prezinta si o imputernicire avocatiala (fara contract, fara semnatura client) si mai face cateva acte in numele clientului folosind stampila cabinetului de avocat dupa care anunta in scris instanta (dar nu si clientul!)de faptul ca denunta unilateral "contractul de asistenta juridica". Clientul nu a stiut ce face avocatul din 2 motive:
1 era in alt oras
2 avocatul il mintea prin e-mail cu privire la evolutia cazului
Se poate invoca nelegalitatea mandatului avocatului si anularea tuturor actelor pe care le-a facut? Se poate cere anularea/casarea sentintei pronuntate?
Partea nu a fost legal citata ci instanta a dispus citarea partii la sediul avocatului. iar dupa ce avocatul a denuntat "contractul" instanta a dispus citarea partii la domiciliul pe care avocatul l-a inscris in cererea de deschidere a actiunii - in fapt este chiar adresa legala a partii.
Tot cazul depinde de "mandatul" avocatului si actele pe care le-a indeplinit!

1. Asadar contractul a existat (acordul de vointa) insa partile, dintre care una este avocat, nu au confectionat instrumentul de proba al conventiei, iar sanctiunea nu este nulitatea ci imposibilitatea de a proba existenta conventiei.
2. Conventia s-a si executat pentru ca plata s-a facut iar serviciul s-a prestat (partial sau total).
3. "Denuntand" unilateral contractul fara a-l anunta pe client, avocatul va raspunde pentru prejudiciul cauzat.
4. Clientul nu este nemultumit de inexistenta contractului (afirmatie care se dovedeste a fi falsa) ci de modul cum acesta a fost executat. Cazul imi pare mai mult o chestiune de malpraxis decat altceva.
5. In opinia mea nu se poate cere casarea. Dupa denuntarea contractului clientul a fost citat la adresa reala si putea sa faca cereri si sa puna concluzii ori chiar sa ceara refacerea unor acte. Casare nu se poate cere pentru ca de fapt reprosati instantei neregulile dintre d-voastra si avocat.
6. Poate fi chemat in judecata avocatul daca a cauzat un prejudiciu clientului prin activitatea sa (ori prin lipsa de activitate). Insa atentie! Temeiul cererii nu poate fi solutia nefavorabila data de instanta decat daca avocatul nefacand unele acte ori facand altele, dar evident gresit, a cauzat prejudiciul.

Nici macar despre o chestiune de malpraxis nu poate fi vorba cat timp "clientul" fiind in alt oras era "mintit" prin e-mail de catre avocat.Orice conventie are la baza acordul de vointa a partilor ori daca s-a platit pretul prestatiei avocatului de catre "client" sau de catre reprezentantul partii la data platii pretului , conventia are putere de lege intre parti chiar daca una sau ambele parti au fost reprezentate la incheierea acestuia. Contractul de asistenta juridica si reprezentare nu este un contract "uno icto" ci unul cu executare succesiva in timp astfel ca denuntarea unilaterala a contractului de asistenta de catre avocatul partii pe parcursul judecarii cauzei este discutabila daca nu chiar inadmisibila . Am putea sa discutam doar despre rezilierea acestuia sau RENUNTARE dar procedura de reziliere/ RENUNTARE este diferita.

dl aditabora
Vreti, va rog, sa faceti cateva precizari cu privire la diferenta intre "denuntat", "reziliat/renuntat"?
De ce ar fi inadmisibila denuntarea unilaterala a "contractului" in timpul judecatii?
Multumesc.

:rtfm: Potrivit dex-ului "DENUNTARE , denunţări, s.f. Acţiunea de a denunţa si rezultatul ei. 1. Desfacere a unui contract sau a unui tratat prin manifestarea de voinţă unilaterală a uneia dintre părţi iar RENUNŢÁRE s.f. Acţiunea de a renunţa şi rezultatul ei; părăsire, abandonare A nu mai dori; a înceta în mod voluntar (să mai vrea) A înceta de a mai râvni (la ceva) la anumite privilegii. A se retrage în mod benevol.de la putere.A înceta de a practica, de a exercita. la un drept. A înceta de a mai întrebuinţa. :hm: Eminescu scria despre RENUNTARE “Aş vrea să am pământul şi marea-n jumătate,/De mine să asculte corăbii şi armate,/De voi clipi cu ochiul, cu mâna semn de-oi face,/Să-şi mişte răsăritul popoarele încoace;…../ªi descriindu-ţi toată puterea fără seamă/Să-ţi zic: Ia-le pe toate, dar şi pe mine ia-mă!......Dezmoştenit de toate, la viaţă abdicând,/Să nu-mi rămână-n minte decât un singur gând:/C-am apucat un sceptru, cu dânsul lumea-ntreagă ...."
Contractul de asistenta juridica este un contract de mandat special cu plata prin care avocatul se obliga sa faca anumite diligente iar clientul sa plateasca onorariul. Ca sa se poata denunta unilateral un astfel de contract dupa ce ai incasat onorariul (drept care iti este protejat ) trebuie ca acest drept sa iti fie recunoscut de lege sau sa nu contravina acesteia mai ales atunci cand izvoraste dintr-o conditie potestativa (pentru ca asa vrea partea). Vorba aia :D “intra cine vrea iese cine poate”iar cine nu poate iesi sta acolo pina poate ca sa iasa.
Potrivit legii civile acest tip de contract de mandat special cu obligatie de diligenta odata incheiat nu poate fi desfiintat prin reziliere de plin drept (prin efectul legii) sau prin denuntarea unilaterala (prin efectul manifestarii de vointa a unei singure parti ) ci doar prin revocarea mandatului de catre mandant (vointa acestei parti are puterea mai mare si poate produce efecte mai ample) , renuntarea mandatarului (posibila manifestarea de vointa a acestuia dar conditionata) sau interventia unui caz fortuit (nu depinde de vointa niciunei parti) caci nu-I asa este un contract totusi SPECIAL. Legea civila prevede pentru acest tip de contract in cap IV titlu IX modurile dupa care acesta inceteaza sau cum pot fi stinse obligatiile correlative in cazul acestui tip de contract. Orice prevedere contractuala contrara legii stipulata in cuprinsul contractului de asistenta juridica si reprezentare este nula de drept. Daca legea acorda valoare de principiu posibilitatii revocarii bilaterale a unor tipuri de contracte sinalagmatice , per a contrario interzice denuntarea unora unilterala din motive ce tin de ordinea publica sau din pericolul real care s-ar naste prin revocarea lor in orice imprejurari sau conditii . Si este firesc sa fie asa caci numai in cazuri strict si limitativ prevazute si dupa o anumita procedura prealabila legea civila autorizeaza totusi denuntarea unilaterala. Asemenea procedee sant admisibile in situatia contractului de inchiriere fara termen (art. 1436 alin. 2 din C. civ.), a mandatului (art. 1552 si 1556 din C. civ.) ori a contractului de depozit prevazut de art. 1616 din C. civ. Potrivit art 1556 mandatarul poate RENUNTA la mandat NOTIFICAND mandantului RENUNTAREA SA si nu poate DENUNTA contractul de mandat. Este nula deci DENUNTAREA caci legea nu prevede posibilitatea denuntarii precum nula este si renuntarea care s-a facut fara notificarea mandantului si a instantei cu cel putin 15 zile inaintea termenului de infatisare .Nu poate fi tinuta instanta sa amane judecarea unei cauze pe motiv ca in sedinta vine "avo-catelul " si declara denuntarea unilaterala a contractului cu partea lipsa fara sa probeze notificarea corespunzatoare atat a partii cat si a instantei facuta cu cel putin 15 zile inaintea infatisarii. :O Trebuia sa i se dea sa citeasca in sedinta art 72 (2) C.pr civ si mai apoi …. :hammer:

cautam jurisprudenta si intamplator am dat peste aceasta hotarare pronuntata de Inalta Curte:

[ link extern ]



Contract de mandat. Împuternicire avocaţială. Recurs . Nulitate



Potrivit anexai II din Statutul profesiei de avocat împuternicirea avocaţială trebuie să aibă număr şi să rezulte din cuprinsul său numărul şi data contractului de asistenţă juridică în temeiul căruia a fost emisă şi numai în prezenţa unor asemenea menţiuni nu este necesară semnătura celui reprezentat , altfel mandatul avocatului nu este valabil.

(Secţia comercială, decizia nr.2258 din 31 martie 2005)


Prin sentinţa civilă nr.2345 din 11 decembrie 2003 a Tribunalului Suceava , Secţia comercială şi de contencios administrativ, a fost admisă cererea de dizolvare a SC R. L. SRL Suceava formulată de SC E. SRL din com.Ipoteşti în contradictoriu cu M.R., s-a dispus începerea procedurii lichidării acestei societăţi, reţinându-se incidenţa dispoziţiilor art.222 lit.b) şi c) din Legea nr.31/1990.

Apelul declarat de pârâtul M.R. împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat prin decizia nr.55 din 22 aprilie 2004 a Curţii de Apel Suceava, Secţia comercială şi de contencios administrativ.

Instanţa de apel a reţinut că deşi pârâtul nu şi-a motivat apelul, fiind decăzut din acest drept, apelul este devolutiv în temeiul art.295 C. proc. civ. şi se impune a fi analizat.

În urma analizării probelor administrate la fond, instanţa de apel a reţinut că pârâtul, fără consimţământul celorlalţi asociaţi, a achiziţionat în Braşov un imobil, bloc de locuinţe cu 10 etaje şi a constituit o nouă societate T. SRL aşa încât au apărut grave neînţelegeri între asociaţi, motiv pentru care s-a reţinut, în mod corect, incidenţa dispoziţiilor art.222 lit.b) şi c) din Legea 31/1990 şi a admis acţiunea.

Nemulţumit de această decizie pârâtul a declarat recurs, solicitând casarea şi trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului, întrucât decizia dată în apel a fost pronunţată cu încălcarea dreptului său la apărare, instanţa omiţând să se pronunţe asupra cererii sale de amânare pentru angajarea unui apărător, cauza fiind soluţionată la prim termen.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art.304 pct.9 şi 10 C. proc. civ., instanţa de apel omiţând să se pronunţe asupra unor dovezi hotărâtoare în dezlegarea pricinii.

Din oficiu, instanţa a invocat nulitatea recursului fiind declarat şi semnat de o persoană fără calitate.

S-a constatat că recursul este nul .

Recursul supus judecăţii a fost declarat la 28 mai 2004 şi înregistrat la 31 mai 2004, fiind semnat de avocat C. N. din cadrul Baroului Braşov.

În dosarul de recurs a fost ataşată împuternicirea acestui avocat, fără număr, din care rezultă că a fost împuternicit cu redactarea recursului de către procuratorul pârâtului M. R., cu domiciliul în Germania şi reşedinţa în Braşov, respectiv C.T., procura acestei persoane fiind depusă la recurs şi datată 21 mai 2004, Budapesta.

Însă, împuternicirea avocaţială dată pentru redactarea recursului nu este datată şi nici semnată de C.T. iar din cuprinsul ei nu rezultă nici numărul contractului de asistenţă juridică în baza căruia s-a emis împuternicirea.

Chiar dacă acelaşi avocat C.N. a depus delegaţie pentru susţinerea recursului, delegaţie emisă în temeiul contractului încheiat la 7 martie 2005 sub nr.46, Curtea a apreciat că această împuternicire, fiind ulterioară declarării recursului, nu complineşte lipsa mandatului pentru declararea şi semnarea recursului.

Potrivit art.321 din Statutul profesiei de avocat, anexele acestui statut fac parte din statut.

Conform anexei II din Statutul profesiei de avocat, împuternicirea avocaţială trebuie să aibă un număr, iar din cuprinsul său să rezulte numărul şi data contractului de asistenţă juridică în temeiul căruia a fost emisă împuternicirea, numai în prezenţa unei asemenea menţiuni nefiind necesară semnătura celui reprezentat.

În speţă, delegaţia în temeiul căreia avocatul a semnat recursul nu poartă nici semnătura clientului, nici data şi nici numărul contractului de asistenţă juridică în temeiul căruia ar fi fost mandatat avocatul.

În consecinţă, recursul nu a fost legal semnat, mandatul avocatului în acest sens nefiind valabil.