Chiriasul nu vrea sa plece din casa

Asa cum spune JH -interesanta discutie

Pana la urma ideea nu este aceea de a-l obliga pe "chirias"la semnarea unui contract.
Si violarea de domiciliu nu vad cum ar intra in discutie.
Interesant este ca politistul "inghite" datoriile,de fapt le produce.
Vorbim functie de ceea ce am primit ca si informatie.

Sunt cu "vechime"in inchiriere.Credeti-ma,cei din "sistem"sunt cei mai de dorit-ca si parteneri de contract.
Personal,am ramas cu o parere buna despre acestia.Au fost seriosi si cu bun simt.
In acest caz,nu gasesc anormala o eventuala implicare a superiorului acelui politist.Doar daca acesta stie ceva ce noi nu stim.
Prin statutul politistului sunt trasate reguli de conduita,nu cred ca acestea se limiteaza doar la programul de lucru.

Daca tot s-a vorbit despre contract.Cel de locatiune este un contract consensual,supus unor cerinte specifice de probatiune.
-art.1416 C.civ.daca nu s-a inceput executarea iar una din parti neaga existenta lui,dovada cu martori nu poate fi admisa,indiferent de valoarea lui
-art.1198 C. civil admite dovada cu martori a imprejurarii ca un inscris constatator al contractului a existat,dar s-a pierdut sau a fost distrus din culpa reclamantului ,sau ca partile au fost in imposibilitate-fie si numai morala de a-si preconstitui un inscris.

@JH

va propun si eu un mic exercitiu de imaginatie:

Eu va pun la dispozitie un apartament cu 300euro/luna. Dvs imi dati avans pt 6 luni. Eu va dau afara dupa 2 zile.


Al doilea exercitiu: folosind cazul in speta, proprietarul il actioenaza in justitie pe chirias si sustine ca intelegerea verbala e de DUBLA, adica in loc de 300 pret real, s-au inteles la 600. Sau 6000

Al treilea caz: tot cazul in speta, proprietarul intra in casa cu forta, declara ca a lipsit in ultimele luni si ca un fost chirias care a stat 3 luni in apart a plecat si s-a intors dupa o luna cu forta in apartament. Practic proprietarul nu stia ca respectivul a spart usa cu fosta si s-a instalat.

Vedeti dvs, in lipsa unui contract scris, fiecare poate sustine ce vrea. Nu vedeti ca uneori chiar si un contract scris poate fi atacat daca nu e intocmit in fata unui notar.

@elenaerdei, pe asta se baza si proprietarul, ca omul era "din sistem", disciplina, etc

@JH
Cand ne faceti o asemenea pledoarie pe care, sunt convinsa, ca ati face-o si la bara, mai ca-mi vine sa-mi las balta toate interesele si sa ma duc in lumea larga. Cum adica? Bag omul in casa, ma inteleg verbal cu el sa stea acolo, sa-mi dea chiria cat i-am cerut, sa plateasca intretinerea, curentul...adica sa pastreze locuinta in stare buna, toate astea prin "batutul palmei", ulterior el isi bate joc de intelegerea noastra, nu mai plateste chirie, n-a platit intretinerea, risca sa i se taie curentul....si eu sa ma duc sa ma rog de judecator (proces in instanta) timp de ani de zile sa ma lase (execuare silita) sa intru in propria mea casa. In timpul asta "chiriasul" isi face de cap pe proprietatea mea si eu platesc oalele sparte. Si sustineti ca astea sunt argumente pentru un stat de drept?
Pai cum ma pot bucura eu de dreptul meu de proprietar daca justitia l-ar face stapan ani de zile pe un strain pe bunul meu, pe vorba, nu pe scris?
Aiasta n-o s-o cred in ruptul capului.
Lansez un strigat catre toti avocatii de pe acest forum, procurori, judecatori. Doamnelor si domnilor spuneti-va parerea, va rog. Proprietatea poate fi pusa la mezat din cauza unei intelegeri verbale care a fost si incalcata pe deasupra de partea neproprietara (ca nici nu stiu cum sa-i mai zic!!!)??? Asta inseamna stat de drept?
Si vreti sa mai stiti ceva? Intelegerea era "te las sa stai, imi platesti" N-a mai platit, sa fie sanatos, eu intru in casa mea si schimb toate usile daca vreau, ca doar n-o sa vina cu justitia sa ma scoata din propria mea casa. Ca mai are lucruri la mine in casa? De ce nu s-a gandit sa si le ia cand a plecat? De ce nu a mai raspuns la telefon? Ei...si cate si mai cate??!!! Sa nu ne indepartam de speta concret adusa in discutie, ca la cazuri diferite si parerile poate sunt diferite.

dan76 a scris:

@JH

va propun si eu un mic exercitiu de imaginatie:

Eu va pun la dispozitie un apartament cu 300euro/luna. Dvs imi dati avans pt 6 luni. Eu va dau afara dupa 2 zile.


Al doilea exercitiu: folosind cazul in speta, proprietarul il actioenaza in justitie pe chirias si sustine ca intelegerea verbala e de DUBLA, adica in loc de 300 pret real, s-au inteles la 600. Sau 6000

Al treilea caz: tot cazul in speta, proprietarul intra in casa cu forta, declara ca a lipsit in ultimele luni si ca un fost chirias care a stat 3 luni in apart a plecat si s-a intors dupa o luna cu forta in apartament. Practic proprietarul nu stia ca respectivul a spart usa cu fosta si s-a instalat.

Vedeti dvs, in lipsa unui contract scris, fiecare poate sustine ce vrea. Nu vedeti ca uneori chiar si un contract scris poate fi atacat daca nu e intocmit in fata unui notar.

@elenaerdei, pe asta se baza si proprietarul, ca omul era "din sistem", disciplina, etc

Pai asta e problema in cauza unui contract verbal: proba!

1. Nu ma puteti da afara, deorece incalcati contractul de inchireire.
Va dau in judecata si solicit inclusv despagubiri, astfel incat dvs platiti!
Iar daca ma dati afara cu violenta savarsiti oaresce infractiuni (in functie de modalitatea concreta)

2. Cum spuneam ma sus: proba! Daca proprietarul sustine ca chiria datorata este de 6000, va trebui sa si dovedeasca asta... (cel care sustine ceva, trebuie sa dovedeasca)
Iar codul civil spune ca pentru o astfel de suma e nevoie de cel putin un inceput de proba scrisa...

3. Cazu este la limita... daca proprietarul poate dovedii ca nu a stiut ca cineva a intrat prin efractie in apartament si-l foloseste ar putea scapa.
Desii ... suna paradoxal insa chiar si in cazul asta poate exista infractiunea de violare de domiciliu, pentru ca este o infractiune care protejeaza libertate de a avea o viata privata, iar nu proprietatea!
Insa in cazul asta parerile sunt impartite... exista multi juristi care sustin ca nu este nevoie de nici un drept de a locui in apartament, si exista juristi care sustin ca este nevoie de cel putin un element care sa legitimeze cat de cat dreptul de a locui!

Citez aici articolul din codul penal:

Art. 192. - Violarea de domiciliu

Patrunderea fara drept, în orice mod, într-o locuinta, încapere, dependinta sau loc împrejmuit tinând de acestea, fara consimtamântul persoanei care le foloseste, sau refuzul de a le parasi la cererea acesteia, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 4 ani.

În cazul în care fapta se savârseste de o persoana înarmata, de doua sau mai multe persoane împreuna, în timpul noptii sau prin folosire de calitati mincinoase, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.

Pentru fapta prevazuta în alin. 1, actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate. Împacarea partilor înlatura raspunderea penala.

Dupa cum vedeti, textul de lege nu cere ca persoana care "foloseste" locuinta sa o faca in virtutea unui drept.
Daca sustinem ca trebuie sa aibe un drept, modificam practic textul de lege!

Esential este folosinta!

Insa cum spuneam intr-un astfel de caz parerile sunt impartite.
In cazul dvs e indiscutabil ca politistul chiar a avut dreptul de a locui acolo...
deci... nu v-as sfatui sa apelati la mijloace violente, pentru ca ati putea avea surprize destul de neplacute... (depinde si de opinia procurorului sau a judecatorului...)

Daca esential este folosinta,este in regula.
Cum probeaza "chiriasul"dreptul de folosinta.Intinderea acestuia,mai exact.
Cand a inceput si cand sfarseste?