Amintiri....

Zilele trecute , chiar discutam cu o prietena si ne aduceam aminte cand venea cineva in vizita si era tratat cu vestitul serbet sau dulceata de cirese amare .

O lingurita intr-un pahar cu apa rece. Paharul asezat pe o tava cu mileu crosetat, apretat si calcat cu varful fierului de calcat....:)
Sau farfurioara mica cu o lingurita, cel mult doua de dulceata cu lingurita in farfurioara, alaturi un pahar cu apa rece, pe aceeasi tava....
Cafeluta, pentru ca era chiar o cafeluta, cu caimac, a aparut mai tarziu, prin anii '65 - '70, servita alaturi de un pahar cu apa, pe aceeasi tava.
......................
Comparam cu ce servim azi un musafir? Cum il tratam in functie de pozitia sociala, materiala, daca ne e prieten, amic, cunostinta, profesorul copiilor etc......
......................

coronita premiului I
uniforma de scoala apretata , cu minecute si guleras ( tepene, ca niste cartoane),
ciorapii 3/4 albi ...

Nu m-am putut abtine sa nu observ ca domnii( cu citeva exceptii ) n-au amintiri ... (?)

Eu ţin minte că elevii (mă rog, părinţii) trebuiau să se ocupe de coroniţă. Am luat şi eu de câteva ori şi ţin minte cum cu 2-3 zile înainte a trebuit să merg cu tata în afara oraşului pe un câmp şi am adunat flori, iat coroniţa am împletiti-o noi copiii la şcoală după ce ne-a arătat învăţătoarea cum se face.
ªi când aduceau cornurile la chioşcul de la şcoală cu o camionetă şi le lăsau în mijlocul curţii. De acolo erau adunate şi duse la chioşc.
Ufff, acuma îmi dau seama cât de puţine mai ţin minte. Deşi am început şcoala după rev, în '92 a fost foarte greu. Am crescut într-un veşnic şantier, peste tot se construia şi numai moloz era pretutindeni.

Isi mai aminteste cineva de bomboanele acelea, de fapt...aratau ca o sticla transparenta sparta in diferite bucati cu diferite forme, insirate pe-o aţă. Se vindeau la kilogram?