avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 573 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Procedura în faţa instanţei ... admisibilitatea apelului impotriva sentintei de ...
Discuție deschisă în Procedura în faţa instanţei penale - reguli, acte, termene, căi de atac

admisibilitatea apelului impotriva sentintei de inadmisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare

1. Instanta se pronunta prin sentinta privind inadmisbilitatea contestatiei in anulare, fiindca o hotarare prin care instanta se dezinvesteste fara sa solutioneze cauza se numeste sentinta cf. art. 370 (1) din CPP

2. Fiindca hotararea se numeste sentinta, legal pot face apel cf. art. 408 din CPP "Sentintele pot fi atacate cu apel, daca legea nu prevede altfel."

3. Fiindca singura problema ramasa e "daca legea nu prevede altfel", discut singura prevedere legala pe care o cunosc in acest sens adica art. 551 din CPP

CPP
Art. 551 - Ramanerea definitiva a hotararii primei instante
Hotararile primei instante raman definitive:
1. la data pronuntarii, cand hotararea nu este supusa contestatiei sau apelului;
2. la data expirarii termenului de apel sau de introducere a contestatiei:
a) cand nu s-a declarat apel sau contestatie in termen;
b) cand apelul sau, dupa caz, contestatia declarata a fost retrasa inauntrul termenului;
3. la data retragerii apelului sau, dupa caz, a contestatiei, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de apel sau de introducere a contestatiei;
4. la data pronuntarii hotararii prin care s-a respins apelul sau, dupa caz, contestatia.

ceea ce evident nu impiedica apelul... de fapt impiedica contestatia in anulare care trebuie facuta impotriva unei hotarari definitive, nu unei hotarari simple.

Aveti alta prevedere legala, decizie RIL sau in dezlegarea unor chestiuni de drept care invalideaza acest demers pentru a nu introduce o actiune vadit sau legal inadmisibila in instanta?


EDIT: De fapt, aceasta chestiune pune in discutie Decizia 5/2015 a ICCJ ""
Stabileşte că hotărârea pronunţată în procedura examinării admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare, împotriva unei sentinţe pentru care nu este prevăzută o cale de atac, nu poate fi supusă apelului.
", deoarece ICCJ s-a bazat pe o motivare falsa d.p.d.v. legal precum am invatisat mai sus, adica:

" a) dispoziţiile art. 431 din Codul de procedură penală reglementează o etapă distinctă, a admiterii în principiu a contestaţiei în anulare şi, în cadrul acestor dispoziţii cu caracter special, legiuitorul nu a prevăzut posibilitatea atacării pe calea apelului a hotărârilor pronunţate în cadrul procedurii de examinare a admisibilităţii în principiu, indiferent de tipul hotărârii pronunţate; "

P.S.
Mai exista o hiba a art. 551 din CPP, referirea la "prima instanta". Atacand hotararea prin care a fost declarata inadmisibila contestatia in anulare, nu atac o hotarare a primei instante in adevaratul sens sau in oricare sens dealtfel, decat daca as retine ca orice hotarare atacata este o hotarare "in fond" sau in prima instanta. Asta ar putea constitui o motivare a inadmisibilitatii, asa cum au motivat completele care mi-au respins ca inadmisibile contestatiile in anulare, insa exista alte complete care nu motiveaza astfel fiindca evident legea se interpreteaza in totalitate, si se respecta suprematia Constitutiei in interpretarea legii cf. art. 1 (5) din CR privind principiul legalitatii, si prin urmare cf. art. 21 din CR si art. 6 din Legea 304/2004 chiar, nu se poate retine aceasta interpretare ca fiind legala si temeinica

De fapt, nici unul din completele care ar fi putut motiva astfel respingerea ca inadmisibila a contestatiei in anulare, n-a folosit aceasta motivare, demonstrand ca nici ei nu stiu de ce e inadmisibila :D Doar e ca asa le convine lor :)
Ultima modificare: Joi, 14 Aprilie 2016
eusaisapte, utilizator
Cel mai recent răspuns: tgeorgescu , utilizator 18:20, 6 Mai 2016
...si daca partile nu contesta probele nu inseamna ca nu le vor contesta peste 10 ani, si tot peste 10 ani o sa raspunda si la interogatoriu ca e mai oportun infractorilor :D Daca asa ar functiona justitia de fapt n-ar functiona, hai sa fim seriosi. Proba se castiga in momentul ca e retinuta de instanta ca fiind veridica, utila cauzei si necontestata. Declarand ca "va creati singur probleme cu justitia" e ca si cum ati recunoaste ca justitia e un cartel de grupuri infractionale organizate fara nici o legatura cu legea

Sesizarea din oficiu pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare e o obligatie a organelor judiciare. Poti fi si retinut chiar din fata instantei si pusa in miscare actiunea penala direct, cf. art. 61, art. 291, art. 310 si art. 360 din CPP

V-am mai zis repetat ca nu stiti legea. Daca aveti neclaritati puneti intrebari, nu dati raspunsuri neconforme cu realitatea juridica
Ultima modificare: Vineri, 29 Aprilie 2016
eusaisapte, utilizator

Declarand ca "va creati singur probleme cu justitia" e ca si cum ati recunoaste ca justitia e un cartel de grupuri infractionale organizate fara nici o legatura cu legea

Ha, ha, ha, ce gluma buna!

Sesizarea din oficiu pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare e o obligatie a organelor judiciare.

Si eu ce-am zis in mesajul meu de mai sus? In ce priveste plangerile dvs. (dosarele respective) judecatorii carora le-ati facut plangere nu au calitate de organ judiciar in propria cauza (adica judecatorul caruia i-ati facut plangere nu se judeca pe el insusi), ci de suspecti. Iar suspectii nu au obligatia de a depune plangere.
Ultima modificare: Vineri, 29 Aprilie 2016
tgeorgescu, utilizator
tgeorgescu a scris:


Ce i-am spus eu este ca modul lui de a proceda este neintelept. A luat un citat de colo, de colo, l-a combinat cu alt citat fara sa tina seama de context si i-a reiesit ca decizia ICCJ este nelegala.

Intrebarea e: un judecator care ii respinge calea de atac in baza deciziei ICCJ comite vreo infractiune? Iar raspunsul e: nu, nu comite niciun fel de infractiune.




Sincer, eu ma pis pe deciziile ale magistratilor de la ICCJ sau altor magistrati.
Decizia nu este izvor de drept, ci legea trebuie sustinuta in puterea ei, nu decizia unor magistrati.

Decizia nr.1925/24.03.2006 pronunţată de ÎCCJ s-a stabilit cu putere de lege că judecătorii ce instrumentează cauzele civile sau penale nu pot fi traşi la răspundere penală şi nici măcar civilă pentru interpretările date legii.
Aceasta Decizie a ICCJ intra in contradictie cu legea nr. 303/2004 unde se arata ca:
Art. 94 - Judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.
Daca interpretarile diverse ale aceleasi legi ar fi temei de parnaie, ar fi mai multi judecatori la parnaie decat in libertate. N-ar mai fi nimeni prost sa fie judecator daca asta ar fi fost regula jocului. In acest caz judecatorii ar trebui luati cu arcanul si siliti sa judece.
Ultima modificare: Miercuri, 4 Mai 2016
tgeorgescu, utilizator
Domnule user @tgeorgescu, haideti sa lamurim situatia in drept cu privire la faptul cand un magistrat poate fi acuzat si condamnat pentru infractiunea de abuz in serviciu.

Dupa cum stim, legea spune ca procurorii si judecatorii sunt impartiali si supusi legii. Acest lucru nu prea se vede.
Ca parte vatamata, suspect sau invinuit, am dreptul de a propune probe spre dezbatere, insa de multe ori, am constatat ca exista magistrati care nu explica motivat in drept cererea probei solicitate de catre o parte aflata in procesul penal.

Aceasta ignorare a magistratului de a explica motivat si in drept invocarea cu proba X si cu inscrisul Y, probe propuse de catre o parte dovedeste mai presus de orice ca magistratul abuzeaza in serviciu. (Sunteti de acord cu asta?)

Partea careia magistratul nu i-a explicat motivat respingerea probei, ii va face plangere penala acestui magistrat, insa magistratii de la PCA si CA resping plangerea partii vatamate pe motiv ca fapta savarsita de catre acest magistrat nu constituie un abuz in serviciu, iar in caz de nemultumire, partea vatamata are dreptul de a exercita caile de atac prin contestatii in anulare, apeluri, recursuri in casatie, etc.

Observati jocul magistratilor? Procurorul nu ia in considerare proba propusa de catre partea aflata in cursul de urmarire penala, iar acesta va invoca ca nu a savarsit infractiunea de abuz in serviciu deoarece partea nemultumita ar putea sa exercite caile de atac extraordinare prevazute de lege, nicidecum sa ii faca plangere penala catre acel magistrat.

Vi se pare corect? Nu credeti ca legea este destul de clara cu privire la abuzul in serviciu (art. 297 Cpp) ?
D-stra cum comentati sau când considerati ca magistratul procuror abuzeaza in serviciu?

Legea spune: ,,Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice.....'' constituie infractiunea de abuz in serviciu (Art. 297 Cpp).

Daca nu sunteti de acord cu explicatia de mai sus, am rugamintea sa dati d-stra 2-3 exemple de cazuri care sa arate cand se considera in drept ca un magistrat a abuzat in seviciu. Luminati-ma si pe mine cand pot sa recuz pe un magistrat ca a savarsit infractiunea de abuz in serviciu.
Ultima modificare: Joi, 5 Mai 2016
_Alin_, utilizator

Alte discuții în legătură

De ce este contestatia cf. art. 341 (10) din cpp inadmisibila? eusaisapte eusaisapte Am formulat contestatie cf. art. 341 (10) din CPP astfel impotriva incheierii nelegale si netemeinice dispuse cf. art. 341 (6) din CPP Instanta a declarat-o ... (vezi toată discuția)
Cale de atac impotriva hotararii de respingerea in principiu a contestatiei in anulare eusaisapte eusaisapte 1. Am formulat o contestatie in anulare impotriva unei incheieri definitive 2. Instanta a hotarat nemotivat in fapt si de drept si in contradictoriu cu ... (vezi toată discuția)
Judecatorul de camera preliminara are autoritate de lucru judecat? aidu aidu hotararea judecatorului de camera preliminara de respingere a plangerii impotriva ordonantei de clasare, art. 340 CPP, are autoritate de lucru judecat?? si ce ... (vezi toată discuția)