Nerespectare program vizita

Va multumesc pentru raspunsuri si nu as vrea sa creez discutii in contradictoriu. Fiecare dintre Dvs. are dreptate.
Situatia sta cam in felul urmator: pentru ca minorul a refuzat de multe ori sa plece cu tatal (din motivele explicate mai sus, o atitudine mai rece, agresiune verbala si nu numai :( ), dar pentru ca eu doresc ca cei doi sa aiba o relatie cat se poate de fireasca, dar si pentru ca sunt mereu amenintata cu tot felul de procese (deja de 6 ani ma plimb prin instanta, ca parata), am cerut sprijin DGPASC, in momentul in care Autoritatea Tutelara s-a prezentat la domiciliul meu pentru ancheta sociala, intr-un proces de reducere a pensiei, deschis de catre tata !!!! Cu acea ocazie am declarat ca ma simt hartuita si doresc sa fac ceva ca lucrurile sa mearga mai bine si sa dovedesc, oarecum,. ca nu ma opun deloc programului de vizita, situatia fiind cu totul alta!
In prezent procesul se desfasoara, in faza de apel, pentru ca tatal insista sa-i platesc si avocatii, iar eu merg regulat (saptamanal) la consiliere, unde mi s-a spus ca am un copil absolut minunat, bine crescut si educat. Recunosc, ca ma sperie ideea unor alte procese (de alienare parentala si custodie comuna), doar pentru faptul ca inseamna timp pierdut, nervi pierduti, bani pierduti si multa durere....
Sper ca sunt bine inteleasa...eu nu generalizez, cunosc tati absolut minunati, nu doresc raul nimanui, nici macar al tatalui, nu imi invrajbesc copilul imporiva acestuia, pentru ca, din punctul meu de vedere, doar Dumnezeu ne judeca.
Dar mi-as dori liniste...copilul sa plece fericit cu tatal acestuia, poate mi-as dori si putin sprijin in cresterea si educatia acestuia (nu-mi permit sa-l duc in unele locuri unde si-ar dori, pentru ca efectiv, nu ma pot imparte in atatea directii..si e frustrant pentru mine sa ajung sa-mi refuz copilul...).
Insa...nu pot sa-mi fortez copilul sa-si sune tatal si sa-i ceara sa vina la program, daca acesta refuza.
Cat despre informari, o fac oridecate ori apare ceva: invitatii la sedinte scolare, invitatii la serbari scolare, comunicare tabare, comunicare inscriere copil la cursuri extraoptionale, comunicare controale medicale, tot....

Doamna Adi,
Precum spuneam, nu aveti de ce sa va faceti griji, mai ales ca spre deosebire de altii, ati cerut tatalui sa fie prezent si el o refuza. Si spre deosebire de altii, nu intelegeti implicarea tatalui doar prin filtrul contului bancar.
La fel, nu rezulta din ce ati scris ca v-ati fi opus vizitelor tatalui. Sunt alte mamici si nu multe care ba ascund copilul, ba nu e nimeni acasa, ba fac scandal, ca mai apoi sa zica ca nu are copilul relatie de atasament cu copilul. Probabil ca se poate forma relatia de atasament prin usa inchisa.
Situatiile sunt diferite si aveti dreptate. La fel cum sunt parinti rezidenti ca dvs, la fel sunt si parinti alienatori in cazul carora faptele vorbesc de la sine.

Pentru When:

Tatal "contribuie" cu suma de 230 RON, pentru ca, sustine el, de un an jumate nu este salariat. Stiu ca situatia nu este tocmai asa, dar daca nu exista venituri urmaribile, nu am ce sa fac. Si nici nu cred ca are rost sa ma inham la un alt proces. Stiti cum e vorba aia "dragoste cu sila nu se poate"..Deci, daca atata considera ca poate face pentru copilul sau, sa ma apuc sa incerc ce?! Mi-este clar ca este rea vointa si a demonstrat-o intr-un alt proces, cand a incercat sa ascunda faptul ca este salariat (si nu cu un venit oarecare..) si a trebuit sa fac "sapaturi" si am demonstrat nu numai ca era salariat de cateva luni, dar avea si un venit de vreo 6000 RON.
Cat despre program...eu nu am intentia sa-l reduc, dimpotriva, sunt deschisa sa o ia de cate ori vrea si cat vrea (i-am trimis comunicari in acest sens), doar ca, sub scuza "sa ma sune copilul daca vrea", el nu da nici un semn de viata. Programul este destul de "redus": o zi la doua saptamani, plus o saptamana in vancanta de iarna (iarna trecuta nu a solicitat sa ia copilul), doua saptamani vara...si alternativ Craciun si Paste.

Sper ca, in cazul unui alt proces, toate aceste fapte sa ajute instanta sa vada care este situatia reala (asa cum, s-a intamplat si pana in prezent, si am castigat toate procesele).
Doar ca doare...si imi dau seama ca pierd ani din viata, incercand sa demonstrez ca sunt o mama responsabila, ca imi iubesc copilul mai presus de viata mea, ca imi doresc doar liniste, ca ma descurc cu ce am si ma multumesc sa traiesc decent si modest.

Copilul meu mi-a spus aseara ca se bucura ca sunt mama lui si ca sunt cel mai de pret lucru din viata sa....Si pentru mine , asta inseamna puterea sa merg mai departe.... :)

O zi minunata!

Nu cred ca aveti cum sa evitati alte procese.
Orice avocat intreg la cap ii poate spune fostului partener ca in asemenea conditii nu are nici o sansa sa castige nimic insa nu toti sunt corecti. Probabil va gasi un avocat dornic sa ia banii fraierului si sa il indemne la proces.
Din aceste motive, pentru binele superior al copilului cel mai indicat ar fi sa fiti pregatita.

Sunt pregatita :)
Avocatul meu, care ma insoteste in acest "drum" de peste 6 ani, mi-a si spus, mai in gluma, mai in serios...ca "vom imbatrani impreuna" :( .