Ma confrunt cu o situatie incredibila si as dori sa am o opinie avizata. Ce s-a intamplat:
Sunt din Cluj-Napoca, iar pe 1 sept. 2009 eram cu prietena mea si am folosit un lift in administrarea firmei SC Ascenso SRL. Acesta s-a blocat intre etaje. Usa cabinei era glisanta si am incercat sa o inchid/deschid, sa apas la mai multe etaje etc, si nu s-a intamplat nimic. De asemenea am apasat butonul de alarma si nimic.
Am sunat la deranjamente si mi-a raspuns o doamna usor iritata... M-a intrebat adresa, inclusiv nr. blocului. I-am dat adresa exacta si i-am spus ca nu locuiesc in acel bloc si ca nu stiu numarul, dar ca la acea adresa acesta era singurul bloc, deci nu avea cum sa nu il gaseasca. Mi-a spus rastit ca ea fara numarul blocului nu imi trimite echipaj!!!
Intre timp, a venit un domn care ne-a deschis usa. Dispecera a auzit ca mai vorbeam si cu domnul acela si in acel moment mi-a spus "este cineva acolo sa va scoata. la revedere" si mi-a inchis telefonul!!!!!
Am iesit din lift, lucru care inca ma sperie, riscandu-ne viata, pentru ca nu aveam de gand sa astept pana catadicseste doamna sa rezolve problema - lucru pe care evident ca nu l-ar fi facut.
Am sunat-o dupa ce am iesit sa ii reclam comportamentul, i-am spus ca asa ceva nu se face, ca putea identifica blocul, ca mi-a pus viata in pericol, si ca nu se inchide telefonul. A inceput sa strige la mine si sa imi vorbeasca urat. I-am spus ca este o nesimtita, moment in care m-a injurat de mama si a continuat sa ma injure... I-am inchis telefonul.
La 10 secunde, ma suna un domn de la aceeasi minunata firma, Ascenso SRL, care a inceput la randul lui sa ma injure si sa strige la mine.
Intre timp am discutat cu prietena mea care mi-a spus ca este mai bine sa apelez la A.N.P.C. si la I.S.C.I.R., ceea ce am si facut pe data de 2 sept. 2009. De la A.N.P.C. mi-a spus ca ar fi posibil sa primesc daune pentru ca mi-au pus viata in pericol, fiind nevoit sa ies din liftul blocat intre etaje fara niciun fel de asistenta profesionista (ca nu era sa imi petrec noaptea acolo, mai ales ca aveam de mers undeva in aceeasi seara).
Intrebarile mele ar fi: exista temei legal pentru a cere daune? Daca da, mai exista astfel de cazuri in practica? Cat de solide ar fi in instanta marturiile mele si ale prietenei, avand in vedere ca in situatia aceasta nu exista niciun document care sa ateste faptele?
De la ANPC mi-a spus ca ii pot amenda pentru asa ceva, iar de la ISCIR mi-au spus ca le vor face o vizita sa se lamureasca. Mai mult, inspectorul ISCIR cu care am discutat mi-a dat vreo 3 exemple de accidente care au avut loc in situatii similare, rezultand in raniri grave sau decese si mi-a confirmat ca intr-adevar mi-a fost pusa viata in pericol.
Neglijenta acelei dudui este infioratoare, ar fi dormit linistita noaptea chiar daca as fi suferit un accident!!
Trebuie sa se poata face ceva si trebuie trasa la raspundere pentru maniera in care a tratat cazul. Ma adresez dumneavoastra pentru a gasi o cale de urmat si din raspunsurile cu care ati fost amabili sa contribuiti imi dau seama ca ar fi.
Oare cum as putea afla daca au mai fost litigii pe acasta tema? Sa caut firma aceasta, sau alta, pe portalurile instantelor de judecata?
Nu numai presei ... Probabil ca ar fi o idee buna sa va adresati altor societati, care se ocupa de intretinerea ascensorilor -- asftel ei pot sa se extinde pe teritoriul numitei societati.
Cu riscul de a ma situa oarecum off-topic, si departe de a ma erija in aparatorul angajatei, caci nu exista scuze pt. utilizarea vocabularului total neadecvat, v-as intreba pe Dvs. ce ati face daca ati fi in managenetul firmei respective si ati avea o anumita libertate in stabilirea conditiilor de deplasare a echipei de interventie, libertate limitata bine-nteles de normele de securitate impuse prin cadrul legal ?
Fata de circumstanta ca nu ati putut indica locatia exacta a imobilului as spune ca persoana care v-a raspuns ar fi fost oarecum indreptatita sa aiba dubii in privinta realitatii starii de...necesitate in care va aflati si trebuia sa va indice anumite comenzi (sa sunati la apeluri de urgenta ca ei sa confirme, etc) prin care sa se asigure de realitatea situatiei.
Sper ca va dati seama ca "glumitzele" facute pe seama si cu ajutorul numarului afisat public intr-un loc public ar putea crea congestionari serioase ale activitatii firmei si pierderi enorme cu deplasarile de tip "hoax" ale firmei.
Eu as alege si varianta mediei pe langa plangerea depusa la protectia consumatorului.
Apropo, aveti idee cum s-a finalizat investigatia in cazul fetei de 16 ani strivite de ascensorul din spitalul Marie Curie?
Si nu in ultimul rand, jurisprudenta pe care ati soliciatat-o:
DECIZIE nr. 1.036 din 18 februarie 2005
Daune cominatorii. Daune morale.
EMITENT: INALTA CURTE DE CASAŢIE ªI JUSTIŢIE - SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ªI FISCAL
Asupra recursului de fata;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constata următoarele:
Prin sentinta nr. 210 din 30 septembrie 2004, Curtea de Apel Ploiesti, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis în parte acţiunea, astfel cum a fost completată, formulată de reclamanta M.P., în contradictoriu cu parata I.S.C.I.R. Bucureşti şi a obligat-o pe aceasta sa răspundă la adresa din 3 februarie 2004, sub sancţiunea obligării la daune cominatorii de 300.000 lei/zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a sentinţei şi pana la comunicarea răspunsului. A fost obligată parata şi la daune morale, în cuantum de 30 milioane lei.
Pentru a se pronunţa astfel, instanta a reţinut ca:
Reclamanta, în calitate de mama a tinerei decedate în data de 4 mai 2003, în accidentul generat de defectiunea ascensorului de persoane din blocul 5C situat pe B- dul R., Ploiesti, a solicitat prin memoriul înregistrat la parata, la 3 februarie 2004, sa i se comunice ce măsuri s-au luat impotriva inspectorilor de specialitate care erau obligaţi sa facă sondaje pentru a remedia starea tehnica a ascensoarelor, precum şi controale periodice.
Întrucât prin adresele nr. 1923 din 15 martie 2004 şi nr. 2868 din 20 aprilie 2004 s-a comunicat reclamantei, care este data autorizării functionarii ascensorului în discuţie, scadenta de verificare şi data efectuării ultimului control periodic, instanta a constatat refuzul nejustificat al paratei de a răspunde la informaţiile solicitate şi a făcut aplicatia art. 1 şi 11 din Legea nr. 29/1990.
S-a apreciat, totodată, ca lipsa răspunsului este de natura a spori suferinta reclamantei, ca întrucât cererea de daune morale a fost admisă, cuantumul acestor daune a fost stabilit în raport cu jurisprudenta europeană la echivalentul a 10 salarii minime.
În termen legal, impotriva sus-menţionatei sentinţe a declarat recurs, parata I.S.C.I.R. Bucureşti.
Invocand în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 304^1 Cod procedura civilă, recurenta a criticat soluţia instanţei de fond, sub doua aspecte:
1. gresita soluţionare a exceptiei prescrierii dreptului la acţiune, termenul limita de formulare a cererii de chemare în judecata fiind de 3 aprilie 2004, avându-se în vedere ca memoriul a fost înregistrat la sediul paratei, la 3 februarie 2004;
2. gresita acordare de daune morale, fără temei, starea de suferinta a reclamantei fiind determinata de moartea copilului sau în accident, iar nu de lipsa unui răspuns la memoriul din 3 februarie 2004.
Intimata M.P. a solicitat, prin întâmpinare, menţinerea, ca legală şi temeinica, a sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Ploiesti.
Examinând sentinta atacată, prin prisma criticilor aduse de recurenta, dar şi în temeiul art. 304^1 Cod procedura civilă, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie retine ca nu exista motive pentru casarea sau modificarea hotărârii judecătoreşti în discuţie.
Instanta fondului a aplicat corect dispoziţiile art. 5 alin. ultim din Legea nr. 29/1990, respingând prin încheierea din 28 iulie 2004, excepţia tardivitatii acţiunii invocată de parata. În mod corect s-a reţinut ca potrivit articolului mai înainte invocat, introducerea cererii de chemare în judecata nu se poate face mai târziu de un an de la data comunicării actului.
În speta, memoriul adresat paratei a fost înregistrat la sediul acesteia, la data de 3 februarie 2004, aspect necontestat de parata, iar acţiunea a fost formulată la data de 8 iunie 2004, deci înlăuntrul termenului de decădere de un an prevăzut de Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, în vigoare la acel moment.
În privinta celui de-al doilea motiv de recurs, este important de subliniat ca nici cu ocazia exercitării caii de atac, I.S.C.I.R. Bucureşti nu infirma situaţia de fapt reţinută de instanta de fond, anume lipsa unui răspuns punctual la solicitarile reclamantei.
În mod corect instanta a apreciat ca lipsa unui răspuns clar la solicitarile făcute prin memoriul din 3 februarie 2004, atrage incidenta art. 1 şi 11 din Legea nr. 29/1990 şi ca aceasta poziţie a paratei este de natura a spori suferinta reclamantei, în contextul unui prejudiciu moral imposibil de acoperit şi cuantificat, produs pe fondul unui tragic accident petrecut la data de 4 mai 2004 şi soldat cu moartea fiicei sale. De aceea, aprecierile recurentei-parate referitoare la sorgintea suferintei intimatei-reclamante, sunt neoportune şi nerelevante.
Pentru cele arătate, în temeiul art. 312 Cod procedura civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive, în numele legii decide:
Respinge recursul declarat de I.S.C.I.R. Bucureşti impotriva sentinţei nr. 210 din 30 septembrie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Ploiesti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţa publica, astăzi 18 februarie 2005.
Numai amenzile aplicate nu sunt îndestulătoare în acest caz.Se pot lua măsuri de către cele două organisme care ne protejează în această speţă pentru interzicerea activităţii sau doamnei care a răspuns cum a răspuns să fie trasă la răspundere conform legii.Mediatizarea cazului este corectă şi foarte bine venită.
In Romania astfel de procese nu sunt tratate cu seriozitatea adecvata de instanta.
In SUA firma intra in faliment dupa un astfel de proces.
Poate ca in Romania nu exista mai multe firme care sa asigure astfel de servicii si nu poate intra in faliment.:confused:
Cat priveste doamna lipsita de respect ar trebui luate masuri dar doar daca vor exista dovezi se poate intampla asa ceva.