Alienarea parentala

Dna " sunt prea pornit " in primul rand ca sa ma puteti judeca ar trebui sa imi stiti povestea , ca parerea dvs macar sa para obiectiva .
Probabil ar trebui sa fiu impasibil ca copilul meu na mers de cca 2 ani al medic , ca daca m-am dus mai bn de 6 luni cu punguta la poarta ei sa mi vada fata si-mi era aruncata pe strada in timp ce eu o primeam la baiat, probabil ca ar trebui sa fiu impasibil la amenintarile din partea unora din concubini acesteai daca nu renunt la idea de a mai lupta ptr copiii mei , acuzati tati de dezinteres si aparati mamele care incearca sai indeparteze prin orice mijloace.
Mi-a fost recomandat la un mom dat sa fac cerere ptr supravegerea programului de vizita ghiciti ce mi-a fost repsinsa pe motiv ca " a venit mama si a dat declaratie pe proprie raspundere ca nu va face ucrl asta". Asta din puctul meu de vedere ca si cum dvs ma reclamati la politie ca am furat, merg acolo dati declaratie pe proprie rasp ca "eu sunt un sfant si nu fur" iar dosarul se claseaza.
Cereri la protecia copilului te trmite la DGSPC mergi la ei nu e treaba lor te trim inapoi la prot copilului , samd .
Eu nu am nev de nimic financiar din partea ei mai mult ii platesc pensia numai sa am coilul langa mine , nu toti tatii au interese financiare ,
Mai sus dati niste exemple aberante cu indepartarea de vecini, are puterea cinea sa va oblige? Dar asupra copilului parintele rezident o are? De santaj emotional ati auzit sau si asta e o aberatie.
Cu corectia fizica sunteti de acord ? Eu nu nu mi-am lovit copilu o data in 3 ani jumate ca mama ca de e mama dupa ce il castiga sa o poata face Usor de aflat greu de dem atata timp cat exista f multe pers ca dvs , te informeaza asupra dar cand e vb sa vina ca martor da bir cu fugitii, Probabil ar trebui sa nu fiu pornit impotriva ei cand vecini acesteai ma opresc pe strada sa imi spuna cum era batut baieteu meu pe strada de aceasta.
100% sigur daca aveam alt sex nu mai erati atat de contra celor spuse de mine .
Nu va vad spunand decat ce va convine cum ramane cu cazurile in care tatal chiar isi iubeste copii si chiar lupta ptr ei iar mama este gigi contra , nici nu le luati in calcul.
Aveti idee cum e sa mergi sa-ti vezi copilul si sa fi tinut cu muzica la maxim in creieri sa nu te poti auzi cu acesta ? Aveti idee cum e sati vezi copilul dupa 3-4 luni sa-l ti in brate ptr doar 5 minute, ptr ca iti este luat din brate cand ptr ca ai vaz ca esti filmat de mama probabil ca sa poata demonstra ca iai vazut spui cu voce tare ca nu iai vazut de 3 luni iar in sec 2 iti sunt luat din brate ptr ca nu i-a iesit ce voia ? aveti idee cum e sa fie bagat in casa dupa 15-20 ca pedeapsa ca n-a tinut sapca in cap tocmai cand esti tu sa-l vezi? Cum e sa fi agresat verbal in plina starda atat tu cat si martorul de "mama" si concubinu acesteai" si sa fie nevoie de admonestarea lor de catre proprii vecini care au asistat la aceste fapte (martor femei peste 50 de ani, ca sa nu ma trez cu alte com)? Sa tot incerci sa aj la un numitor comun iar celalalt sa tot incerce sa va provoace poate poate ?
Nu va contest dreptul la libera exprimare dar faceti-o in mod obiectiv si in cunostinta de cauza , si nu in mod subiectiv .
Ati uitat o categorie care ar fi ajutata de legiferare aceea care chiar ar trebuii ajutati , inca o precizare legea nu face distinctia mama tata face distinctia alienat si alienator , nu in toate cazurile in prima categorie intra tatii, dar poate acolo at-ti fi de acord cu ea atata timp cat nui aj pe tati.
Iar legea nu da dreptul sa te interesezi ci obliga rezidentul sa informeze nerezidentul.
Am sa rog un moderator sa inchida postul.
Multumesc anticipat.

@tzapone, chiar dacă tot ce relataţi este adevărat , nu putem vorbi de "alienare parentală".
Parcă despre asta era vorba.
Putem vorbi de:
-proasta reprezentare a dvs. în instanţe - când mama nu şi-a văzut de obligaţiile de mamă, atunci trebuia să acţionaţi şi, cu dovezi solide, să obţineţi domiciliul copilului la dvs.
- la fel, nu aţi ştiut să vă susţineţi cauza în ultimul proces sau instanţele nu au apreciat corect probele
- monitorizarea programului de relaţii cu minorul este obligaţia legală a serviciilor de profil ale primăriei de la domiciliul copilului, dacă nu răspund cererii dvs., faceţi reclamaţii la autorităţile superioare
- cereţi , într-o nouă acţiune, program de relaţii cu minorul , demonstraţi că faţă de ultima decizie judecătorească, situaţia s-a schimbat, mama nu vă permite accesul la minor şi că încercările dvs. de relaţionare cu copilul sunt conturbate de mama şi concubinii mamei.
-înregistraţi şi dvs. fiecare încercare de relaţionare cu copiii dvs şi le stocaţi pe un CD, care vor fi prezentate instanţei.
Repet: aveţi dreptul legal să vă interesaţi de copiii dvs. la toate instituţiile cu care intră copilul în contact.
Art. 36 Legea 272/2004:

(5) Ambii parinti, indiferent daca exercita sau nu autoritatea parinteasca, au dreptul de a solicita si de a primi informatii despre copil din partea unitatilor scolare, unitatilor sanitare sau a oricaror altor institutii ce intra in contact cu copilul.

Este vorba de conflictul dintre dvs. şi mama copilului, victimă este copilul, dar copilul NU este alienat, în sensul definit de inventatorul noţiunii de alienare parentală.

Eu va fac 2 recomandari:
1.mai multa atentie cand scrieti, ca sa putem intelege.
2. mai multa focusarea pe copil decat pe mama, in speranta ca relatia cu copilul va intereseaza mai mult decat legiferarea si sanctionarea mamei (asa cum momentan reiese din text). In toate exista o ordine a prioritatilor!
Nimeni nu a negat sentimentele niciunuia dintre parinti fata de copil, cat nici invers.
Exista multe fraze standard, ca sa le zic asa, uzitate de sustinatorii alienarii, printre ele "mama se razbuna pe fostul sot prin copil...". Sa inteleg ca dvs excludeti varianta ca o femeie ar divorta pur si simplu si s-ar dori o alta viata fara legatura cu fostul partener? Dvs chiar credeti ca orice femeie care divorteaza va fi pe restul vietii obsedata de fostul partener si de dorinta de a se razbuna pe acesta? Va credeti toti chiar imposibil de inlocuit?
Eu nu zic ca nu exista femei, ca si barbati, care vor sa se razbune pe fostul sau fosta, dar si asta, dureaza un timp poate, dar nu o viata!. De aici pana la generalizarea pe care o faceti e cale lunga.
Mai inteleg ca va simtiti multi dintre dvs bine in haina victimei. Sunteti toti victimele razbunarii fostelor sotii! Cam penibil, as zice si nu in ultimul rand, extrem de simplista explicatie. si desigur, tatal nu are nicio vina, sau mai bine zis nici judecatorul si nici avocatul nu au vreo vina. Toata vina revine mamei, care "alieneaza". Ce convenabil!

Dna PS eu nu vb de toți eu vb de cazul meu și de posibilitatea sa mai existe și alte persoane în aceeași situație, Iar dacă ptr dvs par ca mint este dreptul dvs sa aveti o și va urez cu toată inima sa nu ajungeți sa mințiți ca mine. Cat despre vre-o dorința ascunsa în ceea ce privește tânguirea fostei după mn nu pot spune decât ca nu-mi doresc așa cv și este tocmai invers .
O zi buna tuturor și va mulțumesc de participare.