Procura notariala iesire din tara cu un minor, posibile consecinte refuz

O logica elementara si niste minime sentimente parintesti, acolo unde e cazul, ne-ar spune ca "foamea" de a sanctiona mama nu poate "bate" dreptul copilului de a calatori. Dar cum numarul nerezidentilor infinit mai preocupati de razbunarile pe mame, decat pe binele propriului copil, este semnificativ, la fel si adevaratele lor sentimente, astfel de propuneri nu mira!

Zau...nu stiu cine si ce sa inteleaga si. de aici, cum sa procedeze! Tupeu exista in N forme...si trebuie sanctionat ca atare! Bunavointa exista si ea..in unele forme...si trebuie apreciata ca atare! Asta...intre adulti. Lasati copiii!

proastasatului a scris:

O logica elementara si niste minime sentimente parintesti, acolo unde e cazul, ne-ar spune ca "foamea" de a sanctiona mama nu poate "bate" dreptul copilului de a calatori. Dar cum numarul nerezidentilor infinit mai preocupati de razbunarile pe mame, decat pe binele propriului copil, este semnificativ, la fel si adevaratele lor sentimente, astfel de propuneri nu mira!

Niste minime sentimente parintesti ar face pe oricine sa inteleaga importanta legaturilor dintre tata si copil, dar asa e cand ne iubim pe noi si vacantele mai mult decat copilul. Vai razbunarea pe mame, ca nah, credem la infinit ca despre ele este vorba mereu. Binele copilului este pe termen lung o legatura sanatoasa si normala cu tata. Pacat repet ca adevaratele sentimente ale unor parinti impiedica asta.

againsPAS, fără a fi psiholog, constat că logica d-tale dă rateuri în cascadă.
O minimă decenţă ar trebui să vă îndrume spre studierea legii 272/2004 şi a Convenţiei privind drepturile copilului de la Strasbourg, documente oficiale care detaliază pe larg atât drepturile minorului, cât şi OBLIGAŢIILE şi drepturile părinteşti.
În ansamblul acestor prevederi, dreptul părintelui care nu locuieşte cu copilul ocupă un infim procent, şi acest drept este subordonat interesului superior al copilului.
Este fericit copilul că nu a mers în tabără? NU! Este fericit copilul că nu a mers la mare? NU! Este lipsit copilul de petrecerea plăcută a vacanţei? DA!
Întrebarea este: DE CE?
Răspunsul e clar: fiindcă nişte oameni subordonează interesul copilului ambiţiilor proprii.
Ce faci, stimate againstPAS, dacă medicul îţi scrie reţetă să iei n zile un medicament şi, după o zi, vezi că starea ta se înrăutăţeşte vertiginos? Continui să respecţi indicaţia medicului sau întrerupi tratamentul şi soliciţi alternative? Medicul e specialistul şi el ţi-a indicat tratamentul, nu soţia şi nici vecinul .
Poţi d-ta să creşti un copil doar cu îmbrăţişări? Evident, nu! Este drept că minorul are dreptul să-şi cunoască părinţii şi are dreptul să menţină legăturile de ataşament formate în timpul convieţuirii, dar dacă aceste legături de ataşament s-au rupt sau nu au existat niciodată, obiectul dreptului nu există.

Mama, adica vinovatul de serviciu, la care isi afla copilul domiciliu, cand stabileste vacanta copilului ar trebui sa:
1. sa tina cont de vacantele copilului
2. sa tina cont de eventualele activitati extra scolare care pot avea pe parcursul vacantelor concursuri.
3. sa tina cont de datele pachetelor turistice care au date de "intrari" si "iesiri" fixe.
4. sa tina cont de programul de vizitare.
5. nu in ultimul rand sa tina cont de cand are ea insasi concediu. Surprinzator, stiu, pentru multi tatici care n-au avut in viata lor un loc de munca, ca in viata unui parinte mai exista si....., ghici ce? o slujba!
Dupa cele 5 puncte mai sus mentionate, urmeaza vacanta placuta, la care desigur celalalt parinte n-are nicio participare, ca doar a participat destul!
Alieneaza ce mai tura vura.

transformarea din drept-drept in obligatie-obligatie? Sfanta Nascatoare la ce recurg unii doar doar vor obtine "dragoste". Iar la intalnirea plina de "afectiune" banuiesc ca se vor citi articole din codul civil si se va pune pe masa hotararea judecatoreasca. Cata sensibilitate si afectiune. Prin obligatie! Trist.