satanism

@Trope_doi, trebuie sa recunosc faptul ca retorica Dvs. este aproape impecabila, dar pe alocuri, unele afirmatii par a fi inconsecvente, si de aceea as dori sa ma/ne lamuriti asupra unor afirmatii din posturile anterioare:

1. Spuneti in postul 2:” (Masonii) Nu cauta infiintarea unei noi religii, ci eliminarea dogmelor religioase, in ideea ca omul nu trebuie sa slujeasca niste stapani invizibili…”, afirmatie care pentru mine inseamna ca masonul este ateu (nu liber-cugetator), iar stapanii pe care ii slujeste sunt oameni vizibili. Vizibili numai pentru ei, caci noi, cei care ne delimitam de ei – neavand acces la intrunirile lor secrete – putem doar intui ceva din cutumele lor pe baza scurgerilor accidentale de informatii interne. Singura noastra sansa ar fi sa ne alaturam lor si atunci vom deveni fericitii initiate in tainele “adevarului” all rights reserved.
Ceea ce, cu tot respectul, nu bate cu afirmatia Dvs. de la sfarsitul aceluiasi post, conform careia “Lumina masonica e democratia”, caci democratia implica transparenta, sau macar simularea ei…
Spre deosebire de aceasta practica, in crestinism (desi as putea extinde ideea) nu exista vreo interdictie pentru cei de alta confesiune decat cea obtinuta prin botez sa calci pragul “Templului” lor, ceea ce este intr-adevar o dovada de transparenta si toleranta.
In cel mai recent post insa spuneti : “Masonii sustin ca religiile sunt forme de revelare a unui Dumnezeu (nota: mi-am permis majuscula totusi) comun si abstract”
In functie de raspunsul Dvs. la intrebarea “Sunt sau nu sunt masonii atei, deci ?” voi continua, cu permisiunea Dvs. cu sirul de … nelamuriri.

Cred ca masonii nu sunt atei. Pentru ca accepta numai persoane care cred in divinitate (cand ma refer la Dumnezeu folosesc intotdeauna majuscula – pt ca este unul din numeroasele sale nume – daca nu am folosit-o a fost doar din greseala; daca spun ”lui” folosesc ”litere mici”, e adevarat).

A elimina dogmele inseamna ca oamenii nu trebuie sa faca ceva numai pentru ca le pretinde divinitatea ci pentru ca asa e firesc: sa nu faci rau semenului. Daca chiar exista o divinitate (si ar fi raspunsul cel mai facil la intrebarea ”cine a creat omul?” ) aceasta este unica – diversitatea a aparut din cauza anumitor oameni... Dar ideea centrala este ca nu trebuie sa te ”dedici” unui stapan invizibil – in sensul ca omul e propriul sau stapan. Si, practic, cam asa e...

Cat despre ”adevarul” pe care nu multi sunt capabili sa il suporte... nu stiu ce sa zic – pentru ca ar putea exista asemenea adevaruri.

Nu stiu daca vointa ar fi necenzurata fara credinta in divinitati... Pt ca ramane educatia, bunul simt... Prin educatie – dar si prin instinct – cei mai multi nu ne ucidem semenul doar pentru ca nu ne place culoarea ochilor sai; nu ne inselam partenerul nu pentru ca avem credinta in divinitate si nu furam nu de teama pedepsei divine...

Pe de alta parte, nu pot raspunde la intrebarea: de ce aleg catolicismul / ortodoxismul / etc? Pt ca mi se potriveste? Nu pot raspunde afirmativ pt ca nu cunosc doctrina altor religii – poate si ceva de acolo ”mi se potriveste”. Se potrivesc multe cu propria-mi conceptie despre lume si despre viata (fizica, spirituala, economica, sociala) dar daca am ajuns ”singura” la o anume concluzie si aceasta concluzie coincide cu o idee masonica inseamna ca... m-am nascut mason?

Care a fost scopul Inchizitiei? Mentinerea crestinismului, sigur, si salvarea sufletelor – contrar chiar si vointei acelui suflet, ceea ce e contrar dispozitiilor biblice: dragoste cu forta nu e voie. Inchizitorii au declarat ca Dumnezeu a fost primul inchizitor, cand a condamnat pe Adam si Eva... Asa cum preotii isi rezervasera, pe vremuri, studiul Bibliei (considerand ca oamenii ar putea interpreta ”gresit” ceea ce vor citi) asa si masonii de azi: nu dezvaluie ceea ce ”stiu”.

Cain... primul criminal, primul om pe placul satanei... Dumnezeu a zis: "Acum blestemat esti tu, izgonit din ogorul acesta, care si-a deschis gura ca sa primeasca din mana ta sangele fratelui tau. Cand vei lucra pamantul sa nu-ti mai dea bogatia lui. Pribeag si fugar sa fii pe pamant. Cain a zis Domnului: pedeapsa mea e prea mare ca s-o pot suferi. Iata ca Tu ma izgonesti azi de pe fatza pamantului; eu va trebui sa ma ascund de fatza Ta si sa fiu pribeag si fugar pe pamant; si oricine ma va gasi ma va omori. Domnul a zis: Nicidecum, ci daca va omori cineva pe Cain, Cain sa fie razbunat de sapte ori. Si Domnul a hotarat un semn pentru Cain, ca oricine il va gasi sa nu-l omoare. Apoi Cain a iesit din fatza Domnului si a locuit in tara Nod, la rasrit de Eden." (Geneza 4, 11-16)
Acum, ce sa zic? De ce Dumnezeu n-a acceptat – la fel – ambele jertfe? Ce ar fi trebuit sa ii ofere Cain? Fiind plugar nu crestea animale (ca Abel)... Trebuia sa ii jertfeasca... toata recolta numai pt ca Abel a jertfit primii miei nascuti? Sa fi sacrificat oile sau chiar toata turma – si alti miei n-ar mai fi avut curand... In fine...

Adam si Eva au nascut multi copii care s-au casatorit unul cu altul si au avut si ei copii. Ooops! Ca mult mai tarziu – cand erau suficient de multi oameni – a interzis aceasta practica... nu stiu cat de relevant mai e, avand in vedere cum a fost ”trunchiat” textul Bibliei pt a da nastere la fel si fel de doctrine ce reprezinta ”calea cea adevarata”.

Nu avem acces la intrunirile masonilor... Ca mult acces avem la sinod-urile crestine!
Wikipedia:
”Sinodul sau Conciliul este o întrunire bisericească ai cărei membri sunt îndeosebi episcopi, ca de exemplu Conciliul de la Calcedon. Întunirea lor este cauzată de apariţia unor probleme, a unor situaţii tensionate – uneori – şi au drept scop dezbaterea şi luarea deciziilor ce se impun atât în privinţa credinţei cât şi a cultului şi a moralei. Termenul „conciliu” (în Orientul creştin „Sinod”) numea întrunirile primelor comunităţi creştine (reprezentate de păstorii lor), întruniri în care se dezbăteau şi se decidea asupra problemelor ce interesau viaţa bisericească. În aceste întruniri – manifestări şi actualizări ale existenţei Bisericii – erau trasate legile fundamentale ale unanimităţii, fraternităţii şi comuniunii.”

Altfel spus, ”turma” nu are ce cauta la intrunirea ”pastorilor”. Unde-i diferenta?

”Lumina masonica e democratia” inseamna ca – din toate punctele de vedere – oamenii sunt egali. Atat cat pot fi oamenii egali avand in vedere mentalitatea... Se urmareste schimbarea ”mentalitatii intolerante” – un ideal vizat de chiar Christos, care si-a dat viata si pentru aceasta. A nu se pierde din vedere ca Isus a venit pentru pacatosi, nu pentru credinciosi... ”Oaia ratacita” si altele...

Intrebarile mele erau: sunt masonii satanisti sau anticrestini? Ati denaturat intrebarile si ati extrapolat fara temei.

Citez, prin copy-paste:
Isus osândeşte păcatul, dar are milă de păcătoşi. "ªi a fost când şedea El în casă, au venit mulţi vameşi şi păcătoşi, care şedeau cu Isus şi cu ucenicii Lui" (Matei 9,10); "ªi se apropiau de El toţi vameşii şi păcătoşii ca să-l audă, iar fariseii şi cărturarii cârteau zicând: Acesta primeşte pe păcătoşi şi mănâncă împreună cu ei" (Luca 15,12); "Fariseii ziceau ucenicilor Lui: Pentru ce mănâncă învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii? Iar Isus auzind, a zis: Nu trebuie medic celor sănătoşi, ci celor bolnavi" (Matei 9,11-12); "ªi a fost când şedeau în casa lui Levi la masă, mulţi vameşi şi păcătoşi şedeau cu Isus şi cu ucenicii Lui" (Marcu 2,15-15); "Fariseii şi cărturarii cârteau şi ziceau: Acesta primeşte pe păcătoşi şi mănâncă cu ei... ªi le-a zis pilda aceasta: Care din voi, având o sută de oi şi va pierde una din ele, nu va lăsa pe cele nouăzecişinouă în pustie şi va merge după cea pierdută până o află?" (Luca 15,2-4). Tot atunci le spune şi parabola cu drahma cea pierdută şi cu Fiul risipitor (Luca 15,8-32).
La fel s-au scandalizat fariseii când a intrat în casa lui Zacheu: "Toţi ziceau şi cârteau că la un păcătos a intrat să locuiască!" (Luca 19,7). Isus permite să fie numit de către evrei "prietenul vameşilor şi al păcătoşilor" (Matei 11,19); iar Evanghelistul Luca zice: "A venit Fiul Omului mâncând şi bând şi ziceţi: Iată om mâncător şi băutor de vin, prieten al vameşilor şi al păcătoşilor" (Luca 7,34). Isus a venit să mântuiască pe cei păcătoşi. "Duceţi-vă şi învăţaţi ce este: milă voiesc nu jertfă, că nu am venit să chem la pocăinţă pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi" (Matei 9, 13; Marcu 2,17; Luca 5,32); "Adevărat este cuvântul, şi de toată primirea vrednic, că Isus Cristos a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoşi, între care cel dintâi sunt eu", spune Sf. Pavel (I Tim. 1,15).

Isus se bucură de întoarcerea păcătoşilor, zicând: "Mai mare va fi bucuria în cer de un păcătos care se întoarce, decât de nouăzeci şi nouă de drepţi, cărora nu le trebuieşte pocăinţă" (Luca 15,7,10). Chiar pe Isus îl numesc păcătos. Unii din farisei ziceau: "Acest om nu este de la Dumnezeu, că nu ţine sâmbăta!" Alţii ziceau: "Cum poate omul păcătos să facă astfel de minuni?" (Ioan 9,16). Isus se poartă cu blândeţe faţă de oamenii păcătoşi: Este milostiv cu femeia cananeancă (Ioan 4,7-42); Când îl cheamă la apostolie pe Sf. Matei, suportă acuzele că stă la masă cu vameşii şi cu păcătoşii (Matei 9,9-17); pe tâlharul de pe cruce îl primeşte, după pocăinţă (Luca 23,43); pe femeia prinsă în adulter şi târâtă în faţa lui, o iartă (Ioan 8, 2-11).
Repet: sunt om si nu-mi permit certitudini. Doar intrebari, la care caut raspuns.

Astept nr.2

“Cred ca masonii nu sunt atei” este indubitabil in contradictie cu afirmatia Dvs. anterioara “omul nu trebuie sa serveasca niste stapani invizibili” in contextul aratat anterior. Iar asemenea jocuri de cuvinte “de-a cand e alba cand e neagra” in functie de interesul dictat de situatie, mie nu-mi pot inspira incredere.

In schimb pot acorda prezumtia de buna-credinta omului care spune de la bun inceput: sunt X si imi asum apartenenta de un grup. Orice alta forma insidoasa de a castiga increderea cuiva folosindu-te de convingerile celui ce trebuie convins (si nu ale tale), mintindu-l in mod consecvent si exploatandu-i nevoile imi repugna chiar si la nivel microsocial, nemaivorbind de ipoteza in care devine o practica la nivel macrosocial. Ca rezolvare nu vad scindarea ostila, ci un dialog constructiv, care din pacate ne este refuzat prin lipsa de transparenta si obstinatia de a tainui in continuare ceea ce este evident: executantii incapabili sa se supuna “acelui ceva ce ii va fi dezvaluit odata daca sunt cuminti” nu sunt eligibili. Proba eliminatorie.

Cu alte cuvinte, revenind la intrebarea nr.1, si raspunsul Dvs.-ca aparator al castei- masonii sunt credinciosi cand vor sa atraga oameni capabili de credinta in nevazut, si devin atei cand vor sa demonstreze ca nu exista o Judecata divina pentru faptele noastre, ci doar legea umana De aici si pana la un “haos dirijat” in care ei se vor intitula “salvatorii” este doar un pas, Trope-doi. Pentru ca vrem, nu vrem, suntem (am ajuns) niste biete fiinte duale conditionate pozitiv si negativ. Redu o buna parte din conditionarea negativa (elimina credinta) si ia-le si speranta (conditionare pozitiva) si rata criminalitatii va creste alarmant. Dar oamenii vor asculta intotdeauna de lideri (o reminiscenta a spiritului natural de turma), iar daca cei ai bisericii (as we know It) sunt anihilati, cei ai noii ordini vor avea speech-ul “alba-neagra” pregatit pentru a restabili “ordinea”. In conditiile lor.

Si apropo de intrebarea 2., vazand raspunsul la 1., va trebui sa le reformulez, avand in vedere ca cei despre care vorbim sunt de fapt cameleoni.B-)

@handsu, poate aveti Dvs. amabilitatea sa interpretati corect cum sta treaba cu sacrificiul lui Cain si Abel.:)

trope_doi a scris:

Daca ar fi sa ii credem pe istorici – si pe arheologi – am putea spune ca Moise a fost unul dintre francmasoni... fiind initiat in doctrina misterelor egiptene a transmis mai apoi cunostintele sale liniei sacerdotale evreiesti... Exista probe despre originea francmasoneriei in Egiptul antic: arhitectura templelor, basoreliefuri, ilustratii, unele papirusuri, versurile de pe sarcofage. Francmasoneria e o ”ramasita” din cultul egiptean ”secret”... Iar Biblia... cam la fel: adaptata (incepand cu Moise) dupa acelasi cult egiptean. In Egipt, tatal lui Tutankhamon nu a reusit – la vremea aceea – sa instaureze o religie monoteista (pt ca oamenii nu erau pregatiti pt asemenea doctrina). Mai tarziu a reusit Moise...

Masonii sustin ca religiile sunt forme de revelare a unui dumnezeu comun si abstract – ceea ce nu contravine prea mult doctrinei crestine (nu putem afirma ca dumnezeu e concret – sau, putem? ).

Nimeni nu stie cu exactitate cum si cand a aparut aceasta Fraternitate a Masonilor.
O teorie acceptata si vehiculata printre masoni, despre momentul aparitiei, este aceea a Evului Mediu.
Masonii spun ca ea ar incepe cu 4000 de ani inaintea erei noastre, odata cu civilizatia, intrucat ea porneste de la ideea ca orice societate a inceput sa se civilizeze din momentul in care ea a inceput sa construiasca.
Primele documente scrise care povestesc despre o organizare de tip masonic, sunt nu intimplator, printre primele documente scrise care s-au pastrat peste timp.
Cercetatorii le-au atribuit sectei eseniene, si le-au denumit "Textele de la Marea Moarta", Filon din Alexandria in lucrarea sa "Quod omnis produs liber sit", ii prezinta pe esenieni astfel:

"..cu un zel nemarginit, esenianul cauta morala, folosind mereu legile stravechi, cele pe care sufletul omenesc nu le-ar fi putut concepe fara inspiratia divina.

...ei invata evlavia, dreptatea, ordinea launtrica,stiinta a ceea ce este cu adevarat bun sau rau sau indiferent, invata modul de a alege cea ce trebuie facut, si de a evita ceea ce trebuie evitat. Pentru aceasta, ei se servesc de definitii si de regulii intreite, adica privind dragostea fata de Dumnezeu, dragostea de virtute si dragostea de oameni.

...printre ei nu se afla nici un rob, ci liberi cu totii ei se ajuta unii pe altii, si ii condamna pe stapini (parca suna a lucifer )nu numai ca fiind nedrepti, fiindca incalca egalitatea, ci si ca fiind necredinciosi, caci infring legea naturii, care lege, nascindu-i pe toti oamenii la fel, intocmai ca o mama, ii face adevarati frati, nu numai cu numele, ci in mod real.

..dedati activitatilor lor obisnuite inca inainte de rasaritul soarelui, ei nu le parasesc decit la apusul lui.

...printre ei se afla oameni de toate categoriile si de toate profesiile, se afla agricultori, mestesugari, pastori, unii practica albinaritul..

Ceva mai mult, daca unul din ei cade bolnav, el e ingrijit pe seama fratieie, inconjurat de grija si de atentia tuturor.

...intr-adevar nici unul din ei nu isi ea femeie, fiinca femeia este ascunsa, peste masura de geloasa, mestera in a pune piedici vietii inalte a sotului si in a-l ispiti spre netrbnicii desarte. Femeia isi da toata silinta sa gaseasca cuvinte amagitoare si sub tot felul de masti, sa ademenasca, asa cum fac actorii pe scena. Apoi cind a incantat ochii barbatului si i-a captivat urechile, adica i-a aprins simturile, ii rataceste mintea.

..dupa ce naste copii, plina de orgoliu si de trufia pe care mai inainte se multumise numai sa le insinueze sotului, prefacuta, acum ea le pretinde cu cu o indrazneala fara de rusine

..ea foloseste pina si violenta pentru ca sotul sa comita acte impotriva binelui vietii de obste. Sotul inlantuit de sotia lui, nu mai este acelasi pentru aproapele lui, ci devine fara sa vrea un alt om, rob in loc de om liber.

..cei care vor sa intre in fratie, nu primesc numaidecit incuviintarea. Candidatul face un stagiu exterior de un an, in timpul caruia i se cere acelasi fel de viata ca al esenienilor; i se da un toporas, sortul de care am amintit si o haina alba...intr-adevar dupa ce si-a dovedit constanta ii este examinat caracterul timp de alti doi ani si, daca se arata vrednic, este primit definitiv in confrerie.

Dar mai inainte de-a sta la masa comuna, el rosteste inaintea fratilor juraminte infricosatoare. El jura sa iubeasca intotdeauna adevarul, si sa-i urmareasca pe mincinosi, sa-si pastreze miinile curate de furat, si sufletul curat de venitul necinstit.

El jura sa nu destainuiasca nimic, nimanui altcuiva decit lor, chiar daca asupra lui ar fi folosita violenta si forta. El jura sa nu transmita nimic, nimanui, din doctrinele
sectei altfel de cum le-a primit el insusi.

..pe cei care sunt prinsi ca au facut greseli grave, ei ii alunga din fratie."

(Manuscrisele Eseniene de la Marea Moarta-At. Negoita-Ed. Stiintifica 1993)

Credinta e in sufletul nostru...sau ma rog acolo ar trebui sa fie. Ea te face mai bun, mai intelegator si mai tolerant fata de aproapele tau.
Ritualul masonic iarasi nu are mare legatura cu credinta, dar ca si la biserica tot ce se intampla in templu e sub atenta supraveghere a fiintei supreme...cumva mai aproape de ea si cumva intr-o relatie mai speciala cu ea.

:luck:

Istoria lui Cain si Abel nu poate fi interpretata sub nici o forma pana cand nu intelegem cu claritate continutul diferentelor dintre sacrificiile . Recapitularea acestora poate fi gasita i n 3 Moise capitolul 1-7 .
Cain si Abel interpreteaza in mod diferit credinta, relatia cu Creatorul,a parintilor .Sacrificiul lui Abel , datorita credintei si sinceritatii sale era mai apreciat de Dumnezeu ca cel al lui Cain .(Evrei 11,4) , fapt care a fost luat la cunostiinta cu gelozie de catre Cain .(1 Moise 4,5) Pana cand sacrificiul lui Abel reprezenta pacatosenia recunoscuta si nevoia de a fi mantuit , in sufletul lui Cain nu era decat un fel de multumire - daca exista deloc ceva -, dar a lipsit cu desavarsire recunoasterea pacatului si regretul pentru comiterea acestuia .
In cazul in care Dumnezeu ar fi acceptat , cu toate acestea ,sacrificiul primului nascut , ar fi intarit aceasta convingere a acestuia . In acest sens ,refuzul a servit tocmai interesele lui Cain , pe care acesta nu a reusit sa inteleaga .
Dumnezeu a observat reactiile incorecte care au luat nastere in urma refuzului si a incercat sa impiedice manifestarea lor .(1 Moise 4,6-7)
Contrar atentionarii , incercarea de prevenire din partea lui Dumnezeu s-a realizat un nou pacat , mult mai grav - crima . Ne putem imagina ce consecinte drastice au produs evenimentul in sufletul parintilor ,vazand omorat unul de dintre fii de catre celalalt . Au avut ocazia sa inteleaga , ceea ce si in zilele nosatre este privit cu neincredere si cu delasare : prima nesupunere in aparenta a fost nesemnifictiva , totusi a fost suficienta sa deschida drumul larg navalirii raului , intolerantei , ingamfarii .
De ce l-a omorat Cain pe Abel? Care a putea fi acel considerent , care are taria sa motiveze o fapta asa de grava ? Scriptura demasca caracterul inechitabil , irational al pacatului :" Pentru ca faptele lui erau rele , iar ale fratelui sau erau drepte." (1 Ioan 3,12). Adica nu exista raspuns , nu poate exista vreo explicatie logica . Raul nu poate accepta niciodata, sub nici o forma PREZENTA DREPTULUI .( A se vedea 2 Tim.3/12).
Dumnezeu este intrasigent independent de circumtante si " meritele" persoanei,dovedeste acest lucru straduinta Lui de salvare.In acest spirit nici Cain nu a fost neglijat . A fost cautat cu o intrebare , care ar fi trebuit sa trezeasca in el constiinta.(1 Moise 4/9) Cain in schimb a ramas ,ceea ce a fost , cinic, mincinos .