"Manifestul societatii civile cinstite care s-a sãturat de minciuni electorale".spune si tu ce gandesti in termeni decenti pentru schimbare -parerea ta poate influienta pozitiv electoratul.

Parerea Societatii civile :
(ansamblu de pareri,idei si propuneri din partea electoratului-54 pct.in dezbatere publica)


1. Din perspectiva bunului simt juridic, abundenta de legi si ordonante de urgenta nu reprezinta un progres, ci o involutie a democratiei si nu denota eficienta Parlamentului sau a Guvernului ci, dimpotriva, esecul acestor puteri ale statului de a gestiona sarcinile cu care cetatenii le-au mandatat.
2. Legi multe nu inseamna legi bune.
3. O lege este buna si se poate perpetua daca este simpla, usor de interpretat si asimilat.
4. Cetateanul obisnuit respecta legile simple pentru ca le poate intelege si le poate crede.


5. . Echitatea si dreptatea trebuie sa redevina fundamentele sistemului judiciar.
6. Dreptul la un proces echitabil este prevazut atat in Constitutia noastra, cat si in Conventia Europeana a Drepturilor Omului. in baza principiilor constitutionale, lipsa echitatii poate duce chiar la desfiintarea unei hotarari judecatoresti
7. Echitatea si dreptul natural sunt idei ce fundamenteaza democratia.
8. Justitia trebuie sa se transforme dintr-o autoritate controlata si controlabila intr-o putere independenta si apta sa reziste tentatiilor, dar si amenintarilor venite din sfera politicului.
9. Statul de drept realizeaza, prin esenta sa, o limitare a puterii politice.
10. Statul de drept semnifica subordonarea autoritatilor si a individului fata de drept. in viziunea mea, justitia trebuie sa fie o modalitate de limitare a puterii.
11. Desi se vorbeste de existenta a trei puteri in stat, in realitate ele sunt doua: puterea politica (Parlamentul si Guvernul) si puterea judecatoreasca.
12. Din pacate, astazi justitia este intrebuintata pentru a sustine excesul de putere politica.
13. Este necesar ca justitia romaneasca sa fie predictibila si credibila.
14. O legislatie in continua schimbare, o jurisprudenta neunitara si greoaie, o perioada nerezonabila de timp dupa care se pronunta solutia definitiva in cazul dedus judecatii, toate impiedica implinirea acestor deziderate.
15. O justitie predictibila si credibila poate fi asigurata prin impunerea precedentului judiciar ca izvor de drept.
16. Sistemul justitiei din Romania trebuie sa se intemeieze pe principiul precedentului judiciar.
17. Pentru ca avantajele precedentului judiciar sa nu se transforme in opusul lor, sunt necesare schimbari esentiale de statut profesional si personal in ceea ce-l priveste pe magistrat, in special in selectia judecatorilor si in pregatirea lor profesionala.
18. Avand de aplicat atat de multe si diverse acte normative, justitia se indeparteaza din ce in ce mai mult de cetatean, care a ajuns sa perceapa legea si justitia ca pe niste concepte pur formale, fara sens si foarte indepartate de ideea de justitie si de dreptate.
19. Legislatia proprietatii trebuie sa fie si sa ramana echitabila si intangibila, intrucat dreptul de proprietate este temelia drepturilor civile. Judecatorii trebuie sa aplice prezumtia constitutionala de proprietate, iar daca nu o fac si cauzeaza procese contra Romaniei la CEDO, sa fie facuti responsabili, patrimonial si penal.
20. Datorita numarului mare de cauze aflate pe rolul instantelor judecatoresti, sunt necesare reorientarea corpusului legii catre dreptul non-conflictual si implementarea tehnicilor alternative de solutionare a conflictelor (medierea, arbitrajul, administrarea probelor prin avocati etc.).
21. in litigiile penale, pentru a se asigura re-insertia sociala a eticii si a principiului preeminentei faptelor, ar trebui reintroduse curtile cu juri, in special in cazurile de mare amploare si cu mare impact social, inclusiv a cazurilor de mare coruptie. Instructia penala ar trebui sa dureze maxim 6 luni, la fel si procesul; astfel, costurile procesului devin greu suportabile si, aspect mult mai important, apar dubii relative la vinovatie, pentru care cel in cauza ar putea fi achitat.
22. Constitutia Romaniei nu consacra o reala separare si independenta a Justitiei fata de celelalte puteri in stat.
23. Titlul din Constitutie referitor la justitie este intitulat in continuare "Autoritatea Judecatoreasca" in loc de "Puterea Judecatoreasca".
24. Constitutia ar trebui sa clarifice si sa impuna o reala separatie a justitiei de celelalte puteri in stat.
25. Reforma in Justitie este in primul rand o reforma politica.
26. Ea este legata de modul in care clasa politica intelege sa respecte cerintele statului de drept, sa convinga asupra unor principii de drept care trebuie respectate si sa accepte controlul si independenta actului de justitie.


27. Un Presedinte al Romaniei va putea impune opiniei publice necesitatea schimbarii sistemului de numire a judecatorilor, a competentelor si functionarii Parchetului, precum si a procedurii de judecata in litigiile penale relative la coruptie si la infractiunile grave. In locul INM-ului si al concursului, ar putea fi impus sistemul numirii judecatorilor dintre avocatii pledanti cu inalta tinuta profesionala si morala.
28. Procurorii ar trebui sa fie avocati ai statului, Ministrul Justitiei fiind, in acelasi timp, si Procuror General.
29. Niciun organism special de lupta contra coruptiei nu ar trebui sa existe, ci sistemul Parchetului, in intregul sau, sa rezolve si anchetele penale pentru coruptie.
30. CSM-ul trebuie reformat in intregime.
31. Din acest organism nu ar trebui sa faca parte decat judecatori si reprezentanti ai societatii civile, cu excluderea procurorilor, a ministrului justitiei si a presedintelui ICCJ.
32. Mandatul fiecarui membru ar trebui redus la 2 ani si ar trebui sa fie un mandat unic.
33. Curtea Constitutionala ar trebui sa fie desfiintata, asupra constitutionalitatii legilor urmand a se pronunta fie instantele de drept comun, fie ICCJ.
34. Acestea sunt masuri care vizeaza modificarea Constitutiei, ceea ce necesita un referendum. Daca voi fi presedinte, voi propune cetatenilor o astfel de modificare a Constitutiei, in caz de raspuns negativ urmand a-mi da demisia din functie.
35. Executivul, prin Ministerul Public, se interfereaza nepermis de mult in puterea judecatoreasca, mai ales la nivelul CSM : executivul are ca membri 5 reprezentanti ai procurorilor, dar ii are ca membri si pe Procurorul general si pe Ministrul Justitiei.
36. Desi fac parte din executiv, prin subordonarea lor direct fata de Ministrul Justitiei si, desi Constitutia nu ii califica drept magistrati, procurorii sunt considerati in continuare magistrati, mai ales de opinia publica.
37. Functiile superioare din sistemul Ministerului Public sunt ocupate in urma unor proceduri excesiv de politizate, putand ridica suspiciuni relative la independenta persoanelor numite in aceste functii.
38. Procurorul roman nu este nici magistrat impartial, intrucat el este parte in procesul penal, fiind adversarul inculpatului.
39. Cu toate acestea, procurorul roman se considera egalul judecatorului, si nu egalul avocatului.
40. Opinia publica a ajuns sa se intrebe de ce este eliberat un suspect, in loc sa se intrebe de ce este arestat acest suspect.
41. Este o mentalitate care a permis arestari si eliberari multiple ale unor suspecti, cu show-ul mediatic aferent, pus in scena pentru convingerea judecatorilor si a opiniei publice de vinovatia suspectilor, nu prin probe, ci prin spectacol.
42. Pentru a da procurorului independenta profesionala pe care, in prezent nu o are, pentru a pune de acord pozitia sa procesuala cu imperativele procesului penal si pentru a asigura aplicarea principiului egalitatii armelor in proces, procurorul roman trebuie repozitionat in sistemul judiciar roman drept avocat al acuzarii.
43. Arestarea preventiva este o exceptie de restransa aplicare de la principiul judecarii in stare de libertate a inculpatului.
44. Ea trebuie dispusa sau prelungita de un magistrat independent si impartial, in conditiile dovedirii pericolului social al inculpatului.
45. Cercetarile penale si judecatile intinse pe ani de zile, eventual cu inculpatul in stare de arest, in conditiile in care, pana la condamnarea definitiva si irevocabila a inculpatului, acesta este prezumat nevinovat, reprezinta in sine incalcari ale drepturilor omului.
46. De aceea, lupta contra coruptiei in asemenea conditii poate fi aruncata in derizoriu, daca dupa acesti ani de zile inculpatii, diabolizati la momentul arestarii lor, vor obtine achitarea sau incetarea procesului penal pentru varii motive (inclusiv prescriptie).
47. Pentru eliminarea unor asemenea inconveniente, magistratii implicati trebuie sa stapaneasca aceste proceduri, sa cunoasca si sa aplice reglementarile referitoare la drepturi, pe scurt, sa detina experienta realizarii dreptului din postura de avocat.
48. Institutiile romanesti cu atributii in realizarea reformei justitiei si a actului de justitie, precum si unii judecatori si procurori, au o atitudine ostila sau dispretuitoare la adresa avocatilor, vazuti fie ca simpli auxiliari ai justitiei, fie ca frane ale functionarii "normale" a justitiei.
49. Orice reforma a justitiei care ignora profesia de avocat este o eroare fundamentala. O masura esentiala a reformei justitiei este unificarea profesiei legale intr-un corp profesional unic si independent si sub o autoritate profesionala unica.
50. Constitutia limiteaza restrictiile drepturilor omului la cazurile necesare intr-o societate democratica si, in orice caz, interzice acele restrictii care anihileaza insasi dreptul in cauza.
51. Instructia penala in Romania pastreaza institutia "flagrantului" organizat, ca tactica criminalistica principala pentru lupta contra coruptiei, desi un "flagrant" organizat este nu numai o proba ilegala, dar chiar un oximoron. Interceptarile convorbirilor sau ale corespondentei, neautorizate, sunt ilegale si, ca atare, nu pot fi folosite ca proba.
52. Cu toate acestea, nenumarate anchete penale pornesc de la inregistrari pe care le fac persoanele denuntatoare sau de la inregistrarile si interceptarile ilegale ale serviciilor secrete, obisnuite sau clandestine.
53. Un astfel de dosar penal este lovit in mod fundamental de nulitate, pentru ca"proba" respectiva este ilegala.
54. Totusi, DNA obisnuieste si in prezent sa utilizeze aceste probe ca "mijloace extrajudiciare" de proba.

Mie imi pare o bataie de joc la adresa natiunii dormitul in parlament.
Nu sunt platiti ca sa doarma in parlament.
Daca alesii se plictisesc macar sa aiba bunul simt si sa nu mai candideze a doua oara.