cand se poate dispune renuntarea la UP?

Pai nu doar pe baza raspunsurilor... eu cunosc si celelalte informatii, si le combin :)

Este vb de amenintare + hartuire.
Partea cu hartuirea este improvizatia prim-procurorului. Procurorul de caz nu dispusese u.p. cu privire la hartuire... insa prim-procurorul a revocat ordonanta prin care s-a inceput u.p. cu privire la amenintare, si a adaugat in concurs si hartuirea.
In fine, e o incadrare de la o posta gresita si artificiala... e vb de exprimare insultatoare la adresa judecatoarei, in cadrul inscrisurilor adresate instantei.

In ce fel apreciati ca are relevanta aceasta incadrare?

Hartuirea, prin sintagma din text "in mod repetat" este infractiune "de obicei" asta insemnand ca este necesar un numar de actiuni (in general de la 3 in sus) pentru a se putea retine aceasta infractiune. Pe de alta parte, amenintarea unui judecator aflat in exercitarea atributiilor, este ultraj judiciar si nu cred ca se va dispune de exemplu renuntarea la urmarirea penala la ultraj judiciar (desi tehnic este posibil). Nu stiu, acum imi aduc aminte ca am mai discutat parca aceasta tema pe aspectul laturii subiective privind vinovatia si atunci ipoteza era ca un exces de zel in exprimare nu ar fi o intentie si eventual s-ar impune mai degraba clasarea (nu renuntarea la urmarirea penala), insa toate aceste aspecte sunt pur teoretice, iar ce conteaza de fapt se afla la dosar.

Clasarea ulterior demararii actiunii penale?
Asta ar fi pt hartuire... exces de zel in exprimare.

De ce anume credeti ca nu se va dispune de exemplu renuntarea la urmarirea penala la ultraj judiciar, desi sunt intrunite cond. prev. 318?
Adica, ce altceva ar mai putea avea procurorul in vedere, altceva decat limitele pedepsei... si celelalte cond. prev. alin. 1 si 2?
Adica, bine, pare abominabil a ameninta cu moartea un judecator in exercitarea atributiilor (desi parca prin scris nu e asa abominabil)... dar legiuitorul a prev. limite de pedeapsa si alte criterii obiective...
(pare abominabil dpdv al unui procuror, nu dpdv al unui justitiabil, pt care ar trebui ca toate infractiunile sa para la fel de abominabile, indiferent de calitatea subiectului pasiv)

Da, clasarea se poate dispune si ulterior punerii in miscare a actiunii penale, Cauzele de la art.16 cpp impiedica atat punerea in miscare a actiunii penale, cat si exercitarea actiunii penale.

Cat priveste renuntarea la urmarirea penala, ce poate fi avut in vedere? In primul rand interesul public in urmarirea faptei si dat fiind incadrarea juridica, nu cred ca se va dispune renuntarea la urmarirea penala.

trandafir2 a scris:

atat punerea in miscare a actiunii penale, cat si exercitarea actiunii penale.

Mi-a scapat nuanta asta :)

Imi scapa ceva din rationamentul dvs vizavi de interesul public in urmarirea faptei
Potrivit prev. art. 318 la aprecierea interesului public sunt avute în vedere
-legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani,
-conţinutul faptei,
-modul şi mijloacele de săvârşire,
-scopul urmărit
- împrejurările concrete de săvârşire,
-urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii
-persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii şi eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii.

Eu nu vad unde incadrati dvs. incadrarea juridica... in aceasta lista exhaustiva de factori.
Incadrarea se poate traduce eventual in limita pedepsei. Insa si ac. conditie e implinita.
Asadar, in raport cu care dintre acesti factori ar aparea ultrajul judiciar ca nelipsit de interes public??