Intra aici cu sufletul si esti mai acasa ca oriunde...

Question

Discuție deschisă în Versuri şi Epigrame

Intra aici cu sufletul si esti mai acasa ca oriunde...

Utilizator 09:41, 2 Noiembrie 2009

Daca iubesti poezia, daca esti fascinat de frumusetea cuvantului... nu sta pe ganduri, scrie, scrie asa cum stii tu, incepe cu putin si mai ales nu-ti fie teama... cu timpul ai sa te minuezi de ce esti in stare...

"Scrie, ca sa pastrezi florile gandului tau pe care altfel le ia vantul" Nicolae Iorga.

Eu sunt doar un condei...
A lemnului lucrare.
Cărbune-n lemn de tei
Spre-a vorbei depănare.

În mine stau cuvinte
Sortite spre citire,
ªi aşteptând cuminte
Să treacă-n nemurire.

Trecute prin genune
ªi prin al vieţii joc,
Căci inima-mi cărbune...
E inimă de foc.

Eu m-am născut aici între cuvinte...

Eu m-am născut aici între cuvinte
ªi am să mor cuvântului slujind.
E hrana mea de suflet şi de minte,
E hrană pentru florile din gând.

Păcatul e că m-am născut în toamnă
ªi nu mai am din timpul ce-a trecut.
În urma lui... nesuferita doamnă
Va cere partea ei de împrumut.

Am s-o alung cu stihuri şi poeme
ªi să-mi amân plecarea mai târziu.
Mai am nevoie de puţină vreme...
Ca florile din gânduri să le scriu.

Ultima modificare: Marți, 3 Noiembrie 2009

Răspunde Citează

253 mesaje

27881 vizualizări

23 participanți

Cel mai recent răspuns: , utilizator 15:52, 22 Februarie 2013

Vezi răspuns

Răspunsuri moderate (10)

Pagina 10

Pagina 12

Alte discuții în legătură

Sa ne oprim o clipa din goana zilnica...si sa ne tragem sufletul [i]A se citi pe indelete, incercand intelegerea fiecarui rand[/i]....... Nu ştiu, e melancolia secolului care moare, Umbra care ne îneacă la un ... (vezi toată discuția)

Citate si poezii de dragoste • Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire... • Iubirea nu e doar un zambet, nu e doar o floare, iubirea e un suflet ranit si apoi ... (vezi toată discuția)

Poezii care ne-au mangaiat sufletul de-a lungul timpului... Am deschis acest topic din dorinta de a se posta aici poezii care v-au marcat in evolutia Dvs. ca personalitate. In spatele fiecarei poezii, poem, exista o ... (vezi toată discuția)

justitiarul3 Utilizator · Answer 1 · 2010-03-29 12:33:17

Plâng ochi-mi grei de-atâta aşteptare...

Am pus iubiri în tot ce ne-împresoară
ªi ne-am legat pe veci în lanţul lor.
Te mai iubesc... şi-o spun a câta oară
ªi-ţi mai iubesc şi clipele de dor.

Tu ai plecat în lumea fericirii
Eu am rămas în urma ta puţin,
Să prind în lacăt porţile iubirii...
ªtiu că m-aştepţi şi ştii că am să vin.

Mi-e timpul dor... şi neiubirea doare
Secundele atârnă ca un chin,
Plâng ochi-mi grei de-atâta aşteptare
E-atât de mult, acum, acest puţin.

ContSters109653 Utilizator · Answer 2 · 2010-03-29 15:06:09

justitiarul3 a scris:

Plâng ochi-mi grei de-atâta aşteptare...

Am pus iubiri în tot ce ne-împresoară
ªi ne-am legat pe veci în lanţul lor.
Te mai iubesc... şi-o spun a câta oară
ªi-ţi mai iubesc şi clipele de dor.

Tu ai plecat în lumea fericirii
Eu am rămas în urma ta puţin,
Să prind în lacăt porţile iubirii...
ªtiu că m-aştepţi şi ştii că am să vin.

Mi-e timpul dor... şi neiubirea doare
Secundele atârnă ca un chin,
Plâng ochi-mi grei de-atâta aşteptare
E-atât de mult, acum, acest puţin.

:acute:

Numai din adevar si durere sau din durere-adevarata se putea naste asa o poezie !

ContSters109653 Utilizator · Answer 3 · 2010-03-29 18:14:46

Diseara

Sa ma astepti.
Dar sa-mi respecti tacerea.
Sunt ratacita printre spini si stele.
Deschide lacatul iubirii
c-am sa vin...
Sa povestim
daca asta ti-e vrerea....
Si-aprinde focul
Rogu-te ...mi-e frig...
Si te mai rog ceva
cand m-o-i intoarce .
Sa ma cuprinzi puternic
in a tale brate.
Strainii dor...si timpul
nu se-'ntoarce...

uitata intr-o gara , pe strunele iubirii...
[ link extern ]

justitiarul3 Utilizator · Answer 4 · 2010-04-04 09:55:12

Mă cheamă iar cu-a gândului chemare...

Ne-am învelit cu-atâta depărtare.
Cu-atâta dor... cu-al neputinţei nou...
Mă cheamă iar cu-a gândului chemare
ªi-am să-ţi răspund cu-al inimii ecou.

Să ne-ntâlnim în seara fără clipe
Închişi în dorul clipelor din noi,
Lăsând tăcerea în juru-ni să ne ţipe.
Ne pese doar că suntem amândoi.

Precum Brâncuşi cu-a lui îngemănare
Ce ţine piatra strânsă pentru veci;
Noi să simţim a braţelor prinsoare...
Fiori nestinşi ai degetelor reci...

ªi ca-ntr-un scris din datina străveche
Cuprins în zicători şi rugăciuni,
Tu să rămâi la sufletu-mi pereche
Eu umărul pe care să te-aduni.

justitiarul3 Utilizator · Answer 5 · 2010-04-07 17:13:53

Să laşi pământului o floare.

Întoarce-al vieţii legământ
Atunci când lacrima te doare,
Crescută-n doruri de cuvânt
Să laşi pământului o floare.

Să nu laşi lacrima să plângă
Oricât de mult ai suferi,
Cuvântu-ar trebui s-ajungă
ªi plânsul lui te-o linişti.

Să nu laşi florile să moară,
Cu ele gândurile mor,
Ci seamănă-le să răsară
Printre cuvintele de dor.

Iar dacă lacrima mai doare,
Citeşte-ţi floarea din cuvânt
Să-ţi umple sufletul de soare
ªi n-ai să uiţi de legământ.