antr a scris:
:offtopic:
doamna/domn avlil , va rugam sa va postati trairile si experientele zilnice pe un foum de "povestiri" !
Cam agresiva postarea d-voastra, antr, si cam nejustificata.
...
Dumnezeu m-a pedepsit cu dragostea ta. Ma uit cata murdarie ai pe maini si ma infior, caci esti doar un om, ... iar cand vorbesti, vorbele tale sunt vorbe de iubire.
....
Orientarea jurisprudentiala de care vorbim mie nu mi se pare (spre norocul copiilor) chiar atat de liber(ala?);(tina?) precum s-a scris mai sus. E clar ca spre deosebire de frumosii ani 50 infidelitatea unui dintre parinti nu este motiv ca minorul sa-i fie incredintat celuilalt parinte insa de aici si pana la:
- poate fi prostituata/prostituat; infractor... etc dar poate fi si un parinte bun e muuult de tot.
1. Cred ca se face confuzie intre afectiunea pe care parintele o poarta copilului sau si cat de bun parinte poate fi acesta. Prostituata/prostituatul ori infractorul pot sa-si iubeasca enorm copiii fara sa poata fii buni parinti pentru ca activitatea aceasta de parinte are si o dimensiune morala, adica nu e suficient sa-ti iubesti copilul "cum iubeste crasma un betiv" ci mai trebuie ca dragostea aceasta sa-l ocroteasca si sa-l ajute sa devina om. De asemenea trebuie observat ca
dobandim o mare parte din deprinderi prin imitatie si nu cred ca putem ocoli aspectul acesta cand pledam pentru ca minorul sa-i fie incredintat mamei care se prostitueaza ori tatalui care e recidivist doar pentru ca isi iubesc copilul. Iubirea aceasta poate fi uneori un blestem.
2. Singura regula in aceasta materie este ca nu exista regula iar judecatorii si avocatii care activeaza in acest domeniu ar trebui sa tina seama de un vechi indemn: "Aduceti caldura inimei voastre si incalziti litera rece a acestui cod, dati caldura vietii voastre tuturor acestor institutii"