avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 829 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Dreptul familiei sau probleme ... Ce este de făcut când minorul refuză să-și ...
Discuție deschisă în Dreptul familiei sau probleme juridice de familie

Ce este de făcut când minorul refuză să-și însoțească mama?

Bună seara!

Vă cer ajutorul din nou, ajutați-mă vă rog! De câteva luni mă tot lovesc de refuzul minorului în ceea ce privește programul de relații personale. Instanța a decis: minorul să meargă la adresa mea pentru a ne putea facilita relațiile personale, dar minorul este foarte încăpățânat/alienat și refuză acest lucru. Am încercat prin metode calde să-l conving dar NU vrea. Am încercat să vorbesc cu tatăl minorului, dar acesta îmi aruncă doar cum că, dacă minorul nu vrea să mă însoțească de bunăvoie, atunci el sau altcineva nu-l pot obliga. Copilul la fel îmi zice, nu-l obligă nimeni, dacă el însuși nu-și dorește. Copilul nu vrea să meargă la psiholog, are vârsta de 10ani și jumătate, refuză orice contact cu mine, însă îmi cere cadouri, bani, s.m.d.!

1. Cum să fac, cum pot duce copilul la psiholog dacă acesta nu dorește? Și dacă ar merge la psiholog, el tot ar refuza să mă însoțească. Nu știu de ce.

2. Vă întreb pe dvs., ce este de făcut atunci când copilul refuză aceste lucruri, iar tată-su tace, nu intervine cu nimic pentru a schimba deciziile copilului? De fapt, el îi zice copilului: '' Tată, dacă nu vrei să mergi la maică-ta, nu te obligă nimeni!'' Este normal ca tatăl său să nu aibă un cuvânt de spus în fața unui copil de 10ani și jumătate?

3. Am decis să apelez la un executor dar nu știu dacă trebuie să fiu în țară pentru a face acest pas, adică dacă pot apela înainte de a merge eu să-l iau pe minor, pentru a pregăti copilul cu ajutorul unui psiholog, sau trebuie să apelez la executor doar atunci când merg personal la domiciliul minorului? Nu știu nimic de acest aspect, de aceea prefer să vă întreb pe dvs.

4. Dacă minorul va merge la psiholog și tot va refuza să mă însoțească de bunăvoie, atunci ce pot face, care ar fi următoarea mișcare pentru a-mi recâștiga fiul? Pot să cer tatălui prestații bănești în instanță pentru refuzul minorului? Răspunde tatăl său pentru refuzul minorului, chiar dacă psihologul constată că minorul refuză de bunăvoie? Spun acest lucru datorită faptului că, sunt sigură, doar așa tatăl minorului ar putea ajuta la respectarea relaților personale ce ni se cuvin, atât mie cât și minorului. Este posibil sau Nu? Avocata m-a băgat în ceață, nu știu ce să mai cred. Dumneaei, a zis că se poate cere prestații bănești doar atunci când psihologul constată că minorul este alienat, ci nu atunci când acesta nu dorește de bunăvoie.

Vă sunt recunoscătoare pentru orice sfat, dacă veți dori să mi-l dați.
Cel mai recent răspuns: When , utilizator 21:21, 8 Februarie 2019
Cereti de urgenta incredintarea minorului. Dupa ce castigati domiciliul la dumneavoastra chiar daca nu va dori sa vina il luati pe sus intr-o zi cand vine de la scoala.
Daca nu va rapiti propriul copil nu aveti sanse sa il recuperati.
1 din 1 utilizatori consideră
acest răspuns util
Ana-Maria8686 a scris:



CLAUDIU LASCOSCHI a scris:

Veti avea sprinul psihologilor dupa ce veti demarati executarea silită.

1. Vă mulțumesc pentru răspuns.

2. Ştiu acest lucru, dar minorul nu vrea să meargă la psiholog, deşi este trimis de instanță pentru consiliere psihologică timp de 6 luni ( fiind grav alienat ), el tot nu vrea. Deşi în hotărâre scrie clar " minorul este grav alienat de către tatăl său, acesta va fi consiliat psihologic timp de 6 luni, iar tatăl său va fi consiliat timp de 3 luni. Atât tatăl cât şi minorul vor fi consiliați de către psihologul ales de instanță". Problema: timpul trece, atât copilul cât şi tatăl n-au văzut ochii psihologului ales de către instanță. Ce-mi rămâne de făcut, chiar ar trebui să mă implic doar financiar în viața minorului, aşa cum doreşte TATĂL!? Nu, nu pot!



Cred ca ar trebui sa apelati la avocat in situatia data pentru a se cauta variante concrete.
Problema este ca se consuma mult timp si pentru avocat ca sa poata face diverse lucruri ca sa urgenteze.Sfatul meu este sa va cautati un avocat care sa aiba timp de cazul dvs. si nu sa angajati avocat doar asa ca sa ziceti ca aveti avocat intrucat nu va va ajuta cu nimic.Time is money, stiti zicala.
Dupa parerea mea in cazul dvs. trebuie actionat ceva mai in forta sub aspect juridic pentru ca in caz contrar va dura multi ani pana sa aveti o sansa reala de a ajunge la un deznodamant favorabil.
Avocatul poate avea iscusinta de a reusi sa se ajunga la psiholog dar iscusinta va trebui dublata si de un efort sustinut, efort pe care nu il veti putea face singura.

Psihologul trebuie sa stabileasca care este motivul real pentru care minorul va refuza si un psiholog bun se poate descurca.
Nu stiu insa cat de buni psihologi avem in Romania.

Frustrarea dvs. va aparea atunci cand veti ajunge la concluzia ca indiferent ce faceti este zadarnic si de aceea sfatul meu este sa apelati la avocat care sa se miste cu mare rapiditate ca sa nu cunoasteti frustrarea.

In prezent, inteleg ca bateti pasul pe loc...si nu cred ca veti putea schimba ceva daca mentineti aceeasi linie...
Ultima modificare: Miercuri, 6 Februarie 2019
CLAUDIU LASCOSCHI, Avocat
3 din 3 utilizatori consideră
acest răspuns util
1. Copilul mă iubeşte la rândul său, însă nu-i lăsat să şi-o arate. Stiu că mă iubeşte, la psiholog a zis singur că el are doar o mamă şi eu sunt aceea şi că-şi iubeşte mama enorm. Pe soția tatălui o respectă ca pe soția tatălui, ci nu ca o mamă.

Să înţeleg că totuşi, copilul a ajuns la psiholog? Cine l-a dus acolo, dumneavoastră?
Ceea ce vă spun eu, acum, e subiectiv, judecând după propriul meu copil, de vârstă şcolară: Copilul are telefonul propriu, are voie să-l folosească zilnic 2 ore şi vorbeşte nestingherit cu cine vrea şi cât vrea; vorbeşte cu prietenii lui, şi ei copii , azi, toţi colegii ei au telefoane deştepte şi transmit live. Nu înţeleg de ce trebuie să vi-l dea tatăl său la telefon, dacă copilul are telefon propriu şi vorbeşte cu cine vrea? Copilul dvs. este ţinut în cuşcă?
Dacă e aşa cum aţi scris mai sus, copilul dvs. va veni la dvs. mai repede decât vă imaginaţi, dacă nu forţaţi nota.
Sau nu va veni niciodata si va create si va ajunge un ratat daca nu faceti nimic.
Nimeni nu stie CE se va intampla.
2 din 2 utilizatori consideră
acest răspuns util
Sfatul meu este sa mergeți la psiholog si sa întrebați dacă este mai bine sa așteptați sau sa forțați consilierea psihologică.
Este posibil ca tatăl sa se opună tocmai pentru ca isi da seama ca s-ar rezolva problema.
Timpul care trece nu il veti mai putea recupera deoarece timpul se scurge in mod ireversibil si implacabil.
Se ridică si intrebarea, cum se va chinui mai mult minorul, la consiliere psihologică sau ca se va simti abandonat?
Psihologul va poate lamuri cel mai bine.
Nici macar nu cunoasteti cauza exacta pentru care întâmpinați refuzul minorului.

Avocat Claudiu Lascoschi
Baroul București
Ultima modificare: Vineri, 8 Februarie 2019
CLAUDIU LASCOSCHI, Avocat

Alte discuții în legătură

Se ia sau nu în considerare într-un proces civil o expertiză psihiatrică a minorului? Martonze Martonze Bună ziua, În procesul de modificare a programului de relaţii cu copilul, tatăl cere expertizarea psihiatrică a acestuia la Serviciul de medicină ... (vezi toată discuția)
Ce se întâmplă când unul din minori nu vrea sa se întoarcă la mamă? Liliana_80 Liliana_80 Bună ziua. Dupa 3 ani de la divorț și de la părăsirea domiciliului conjugal cu cei 2 copii minori, mama încearcă prin instanta reducerea programului de ... (vezi toată discuția)
Alienare parentală. cum pot relua legătura cu copilul fără să-l traumatizez obligându-l la asta? 2007c 2007c Buna seara Sunt divortat de 3 ani si am un baiat in varsta de 11 ani care locuieste cu mama lui. In primele 6 luni dupa divort relatia cu copilul a fost una ... (vezi toată discuția)