Cine suportă comisionul bancar la plata întreținerii prin OP?

Nu am deloc întotdeauna dreptate, din contra, îmi doresc acest schimb de păreri și nu consider deloc demne de aruncat la gunoi punctele dvs. de vedere. Nu o luați chiar atât de personal, eu consider ca e o discuție benefica pentru toată lumea. Citiți din nou legea 230/2007 și observați cit de inexistent e acest subiect, al folosirii plăților electronice, capitolul legat de veniturile asociației de proprietari, etc. Sunt convins ca ati urmărit și atunci discuțiile pe această temă.

Ce cred ca mai e de subliniat, legat de subiect :
1. Sunt asociații care obțin venituri impozabile din contracte de utilizare a părții comune. Ce sume plătesc cei care sunt partea cealaltă în contract? Cum este tratat comisionul bancar la încasare?
2. Ați remarcat deja ca mai e un subiect "fierbinte" legat de transferul a 2% din impozit în contul asociației prin declarația 230. Statul achită și comisionul bancar în plus?

Temeiul legal al neconsiderarii comisionului bancar datorat de cel ce achita electronic în cont este faptul ca titularul contului este cel responsabil de administrarea costurilor. Dacă un proprietar este făcut, legal, responsabil de cheltuiala plății sale, înseamnă că el poate sa dispună și de dobânda aferenta banilor virați, ceea ce e imposibil, datorita faptului ca legea 196/2018 prevede clar ca toate veniturile din dobânzi îi aparțin asociației . Prin urmare proprietarul nu poate sa răspundă pentru costurile plății sale, răspunderea nefiind a sa, nu el a făcut contractul stabilind condițiile de desfășurare a tranzacțiilor.

Completari necesare:

1.Din punct de vedere legislativ nici incasarea la casierie nu este prevazuta in legea 196/2018 in mod explicit, adica nu spune in lege cum se impart cheltuielile legate de aceasta plata.

Este pomenita doar indirect : " (administratorul) organizează și conduce contabilitatea în partidă simplă și activitatea de casierie".

Prin urmare, plata facuta direct in contul bancar al asociatiei, din punctul meu de vedere, ar trebui tratata exact ca cealalta modalitate de plata, din punctul de vedere al impartirii cheltuielilor.

2. Din punct de vedere al relatiei contractuale, faptul ca o asociatie ia un credit sau isi deschide un cont e acelasi lucru : contracteaza un serviciu bancar .


Bancile au un regulament pentru servicii bancare , in care partea cealalta este definita simplu: Clientul. Toate comisioanele si alte taxe se raporteaza la aceasta relatie, la acest partener. Nu exista o alta parte implicata.

Prin urmare, un proprietar ce achita in banca acea cota obligatorie lunara la intretinere, fond de rulment sau orice alt fond, nu este parte contractuala in acel contract dintre Banca si Client, in cazul de fata persoana juridica , Asociatia de Proprietari X.

3. Cheltuielile pentru repararea unui acoperis al unui condominiu se impart pe CPI, conform art. 85, desi el protejeaza in primul rind pe cei de la ultimul etaj. Cel de la parter poate avea obiectii, dar degeaba.

Pentru ca acest subiect a devenit de actualitate incerc sa continui aceasta discutie. Noi suntem o Asociatie mica (36 apartamente) si am respectat legea deschizand un cont la o banca (ii spun si numele - CEC Bank), in care se depune contributia la fondul de reparatii. Conform legii, nu avem voie sa avem decat un cont bancar si acela sa fie afisat odata cu lista de intretinere (ceea ce am facut si noi). Problema este a acestor comisioane, de incasare, de retragere si de administrare, si cum se repartizeaza ele. Pana acum vreo 2 ani, dobanda primita la aceste depozite era suficienta ca din aceasta sa fie platite si aceste comisioane. Acum cand dobanda este mica, sau aproape inexistenta pentru persoane juridice, suma acestor comisioane devine semnificativa. Nu avem decat o persoana care depune c/v intretinerii prin transfer, incadrandu-se la cei ,,comozi" deoarece locuieste la 10 m de sediul casieriei !!!!). De aceea eu cred ca ar fi corect ca acest comision sa fie suportat de platitor si nu din cauza sumei ci din cauza ambitiilor personale. Sa fim bine intelesi, nu ma opun folosirii acestor mijloace electronice deoarece sunt unul dintre utilizatorii aproape la maximum a acestor servicii !!!! Dar nu este corect ca eu sa contribui la alimentarea fondului de reparatii si tot eu sa platesc si comisioanele altora - mofturosi. Punea cineva problema ca si alti beneficiari nu imi percep comisioane la alte transferuri. Problema nu e chiar asa deoarece foarte multi (firme, prestatori de servicii, etc) isi deduc aceste sume din darile catre stat sau prin preturi. Asociatia deduce aceste cheltuieli numai de la proprietari si atat. Asociatia nu are nici un fel de venituri din alte surse decat din contributiile proprietarilor.

Problema nu sta chiar asa cum credeți, subiectul asta s-a discutat pe alte topicuri. În esență, ce nu ați inteles:
1.Exista o baza legala pentru care beneficiarii serviciilor de plată făcute de asociație nu v-au taxat suplimentar, cum faceți dvs. acum cu vecinul. Toate persoanele juridice au luat cunoștință din 2009 cu OUG 113, care stipula (a fost înlocuită în 2019 cu legea 209) ca beneficiarul serviciilor de plata bancare își suporta comisioanele băncii sale, la fel cum și plătitorul își suporta comisioanele băncii sale care face plata. Este interzis ca beneficiarul sa ceara alte comisioane în plus.
2. Faceți o confuzie între persoana juridica Asociația de proprietari și persoana fizica proprietar. Din punct de vedere juridic sunt entități total diferite, asa încât atunci cind proprietarul plătitor da un ordin de plata către banca sa, asociația de proprietari - beneficiarul nu are o baza legala pentru a taxa suplimentar plătitorul, pentru comisioanele bancare pe care le-a negociat persoana juridica cu banca.
3.In baza cărui temei legal îl taxați pe vecinul? Este el "vinovat" ca ati ales CEC Bank, in loc sa alegeți o banca ce nu percepe acel comision? Evident nu și se încalcă și legea 209/2019.
4.Asociatia are venituri, dacă vrea și e legal, numai ca în lege este obligat sa le bage în fondul de reparații.
5. Am reclamat asociația mea la ANPC pentru încălcarea Oug113 și am avut câștig de cauză. Când și-au dat seama ca pot fi amendați drastic, m-au rugat sa retrag plângerea, Cum scopul meu nu a fost decât sa le demonstrez ca nu e legal ceea ce făceau, am retras acea plângere, dar răspuns tot mi-au trimis cei de la ANPC, ca am dreptate în demersul meu.
6. Nu priviți dintr-un unghi potrivit acel cont bancar și nu ați citit corect art. 20 din legea 196 /2018. Acel cont e precum o casierie electronica, o parte comuna a tuturor. Faptul ca cineva nu utilizează acea parte comuna contravine prevederilor art. 75 din lege care spune ca nici un proprietar nu poate fi scutit de plata cheltuielilor unei părți comune care n-o utilizează. Asa ca vecinul nu e comod.
7. Cheltuielile cu serviciile bancare se împart conform legii, art. 85, pe CPI către toți proprietarii.

Imi place cum argumentati subiectul si are logica + temei legal! Pana la urma v-au trimis cei de la ANPC raspuns la demersul dv.? Atitudinea asociatiei care este fata de dv.? Cum s-a rezolvat problema comisionului pana la urma?
Stiu ca primaria are un departament dedicat asociatiilor de proprietari.Ati fost si acolo?

latka a scris:

Problema nu sta chiar asa cum credeți, subiectul asta s-a discutat pe alte topicuri. În esență, ce nu ați inteles:
1.Exista o baza legala pentru care beneficiarii serviciilor de plată făcute de asociație nu v-au taxat suplimentar, cum faceți dvs. acum cu vecinul. Toate persoanele juridice au luat cunoștință din 2009 cu OUG 113, care stipula (a fost înlocuită în 2019 cu legea 209) ca beneficiarul serviciilor de plata bancare își suporta comisioanele băncii sale, la fel cum și plătitorul își suporta comisioanele băncii sale care face plata. Este interzis ca beneficiarul sa ceara alte comisioane în plus.
2. Faceți o confuzie între persoana juridica Asociația de proprietari și persoana fizica proprietar. Din punct de vedere juridic sunt entități total diferite, asa încât atunci cind proprietarul plătitor da un ordin de plata către banca sa, asociația de proprietari - beneficiarul nu are o baza legala pentru a taxa suplimentar plătitorul, pentru comisioanele bancare pe care le-a negociat persoana juridica cu banca.
3.In baza cărui temei legal îl taxați pe vecinul? Este el "vinovat" ca ati ales CEC Bank, in loc sa alegeți o banca ce nu percepe acel comision? Evident nu și se încalcă și legea 209/2019.
4.Asociatia are venituri, dacă vrea și e legal, numai ca în lege este obligat sa le bage în fondul de reparații.
5. Am reclamat asociația mea la ANPC pentru încălcarea Oug113 și am avut câștig de cauză. Când și-au dat seama ca pot fi amendați drastic, m-au rugat sa retrag plângerea, Cum scopul meu nu a fost decât sa le demonstrez ca nu e legal ceea ce făceau, am retras acea plângere, dar răspuns tot mi-au trimis cei de la ANPC, ca am dreptate în demersul meu.
6. Nu priviți dintr-un unghi potrivit acel cont bancar și nu ați citit corect art. 20 din legea 196 /2018. Acel cont e precum o casierie electronica, o parte comuna a tuturor. Faptul ca cineva nu utilizează acea parte comuna contravine prevederilor art. 75 din lege care spune ca nici un proprietar nu poate fi scutit de plata cheltuielilor unei părți comune care n-o utilizează. Asa ca vecinul nu e comod.
7. Cheltuielile cu serviciile bancare se împart conform legii, art. 85, pe CPI către toți proprietarii.