Cum interpretați acest text din hotărârea judecătorească: preluarea minorului ,,din'', nu ,,de la'' domiciliul mamei? Ar trebui ca mama să permită accesul în domiciliu în vederea preluării?

Nu m-am bucurat, nu m-am intristat, nu m-am laudat, am relatat ce am vazut. As simple as that.
Nu aberez nimic. Ma uit de cati ani scrieti unul si acelasi lucru. (asta apropo de blocarea tastaurii). O tot tineti gatu maia cu alienarea, cu copilul nu e lasat, cu mama, cu bunica etc Cand scrieti despre ele tot de copil e vorba sau doar cand vi se raspunde despre tata schimbati raportarea?
Normalitatea e,in acest domeniu,una singura; relatiile interumane se bazeaza pe sentimente,nu pe hotarari si nici pe penalitati.
Revin cu intrebarea: Pana cand, pana la 14 ani, pana,la 16 ani sau pana la nunta?

Normalitatea este ca acel copil sa fie liber sa-si iubeasca atat mama si tata. Parinte eu stiu ca esti si la 10, si la 14 si la 16 si dupa nunta. Dar sa nu subestimam micile sau marile surprize ale vietii.

Ca sa va citez, nu despre dvs vorbeam, ci despre copil. Intrebam pana la ce varsta a copilului sustineti teza copilului nelasat sa isi iubeasca tatal. Cat privesc surprizele vietii...ce sa zic, cand ani de zile speri sa-ti tina minciunile, e o surpriza mare ca adevarul iese la iveala dupa atatia ani!
Parinte esti intr-adevar pana la sfarsitul vietii, in cazul unora insa se pune intrebarea nu pana cand, ci de cand, ca trec anii si unii nu reusesc sa inceapa sa fie parinti.
Cu certitudine insa,independent de cand incepi si cand termini, a fi parinte nu inseamna a-ti sufoca copilul si a i te baga pe gat, cand vezi ca el nu stie ce sa mai faca ca sa scape de tine. Pana si noi, adultii, spunem: dar mai da-i drumu' de aici, ca doar nu esti din etnie sa te dea omul afara pe usa si tu sa intri pe geam. Din pacate, unii nici atat obraz nu au!

Vai de mine dar de ce se intampla ca fix in cazurile in care mamica e in realitate cea care vrea sa scape de fostul sot din viata copilului si toate actiunile ei demonstreaza asta, fix atunci si sarmanul copil brusc e sufocat de unul dintre parinti? Insistati in a spune aceleasi tampenii fara a realiza lipsa de normalitate a acestora. Tu ca mama vezi ca minorul vrea sa "scape" de tata si concluzia e ca "tata nu are obraz"? Dumnezeule mare, cum dracu reusiti sa treaca la unii nesesizata dementa? Stiti ce merita unii? Sa li se intample fix situatia aparent "normala" de acum. Sa vrea copilul sa "scape" de mamica si sa fuga de acasa de exemplu, iar mamica fiind o persoana "cu obraz" sa respecte decizia copilului, nu? Cutia Pandorei e deschisa, precum am spus.

Repet intrebarea: ca de aia,ca de ailalta,ca din vina mamei, a bunicii, a lui gigi, cand copilul nu te vrea, pana la ce varsta oti matu gaia cu sufocarealui?