De fapt lucrurile sunt mai complicate de atât și nu e bine să generalizați pe baza câtorva lecturi. Nici să ardeți etapele. Oamenii pot deprinde diferite vicii din pură plăcere și nu vor considera că e cazul sa combată dependența până când nu se vor confrunta cu ceva, fie probleme de sănătate, fie de alt fel, care să le dea un sentiment de așa nu se mai poate.
În cazul domnului care a cerut un sfat juridic (și nu medical!) este foarte posibil ca tocmai o procedură de evacuare să-l trezească un pic pe fiu la realitate. Mă tem că doar cu mu mu mu și lugu lugu nu se va rezolva nimic decât moartea prematură, de inimă rea, a părinților. Da, fiul este bolnav, dar și părinții se vor îmbolnăvi dacă lucrurile vor continua în același stil.
Apoi, poate că mai există apoi acolo și o altă problemă. Dumneavoastră citați clar din articole despre dependența de droguri de mare risc (heroină, cocaină, LSD, ecstasy, metamfetamină etc.), în timp ce domnul într-unul din răspunsurile sale a spus "iarbă". Iarba este o denumire colocvială pentru canabis și derivatele de canabis care, să mă ierte Dumnezeu, nu explică comportamentul fiului. Și care va fi curând legalizată, că asta e tendința în toată lumea occidentală
irina.pricop a scris:
Domnule avocat, plec de la premiza ca se ajunge la dependenta din niste motive, ca dependenta este un raspuns la niste factori perturbatori. Motiv pentru care, persoana afectata nu isi doreste nimic, a gasit o zona de confort si acolo se afla in siguranta. Este complicat sa va explic aici dar exista materiale pe aceasta tema. Nu cred ca un parinte trebuie sa isi evacueze copilul aflat intr-o situatie limita. Se poate ajunge la lucruri grave care sa nu mai poata fi reparabile. Credeti-ma ca daca dependentul s-ar putea afla vreodata in pozitia de a-si dori sa se "vindece", nu ar mai ajunge dependent din start. Sigur ca este nevoie si de participarea acestuia la intregul proces dar asta nu se poate intampla din momentul 0. De aceea e nevoie de sprijinul neconditionat al familiei si al apropiatilor.