Negare paternitate

Probabil va trebui sa ceara recunoasterea paternitatii prin chemarea in judecata a tatalui natural

de ce, sa se trezeasca in acte cu un alt idiot care nu il vrea ?
( actiunea e de stabilire a paternitatii)

De ce a fost implicat si copilul de 12 ani in problemele dvs. de adulti ( parinti si frate ) , eu nu pricep . Nici nu trebuia sa stie ca exista vreo problema .

Doar ca nu ii ma va fi frate biologic, il va chema ca pe ma-sa, ce sa ii mai ascunda ?


Copilul nu are de ce sa se prezintye la iml, oricum pierde procesul daca e sa il piarda si oricum plateste cheltuieli de judecata, macar nu mai datoreaza banii de test, test care nu e decat vreo 3000
Vina e a ambilor parinti, copilul nu a gresit cu nimic, asa ca ta-su sa se descurce la proces.

Nu este sotul meu, eu doar am prezentat situatia de fapt.
Sfatuitorul a fost avocatul la care au mers mama si fiul.
Daca fiul nu era dat afara din casa si apoi in judecata, cu siguranta ar fi mers cu cel care l-a crescut si se rezolvau toate, lasand loc de "buna ziua". Pana la urma, intelepciunea apartine adultilor.
Nimeni nu se considera victima, sufera toata familia, inclusiv bunicii.
Nu se vorbeste urat despre tata in prezenta copilului mic, i se explica despre faptul ca tata e important si il iubeste foarte mult. Inclusiv cand spune ca tata nu-l baga in seama de cate ori il duce cu el la acea femeie.
Copilul de 12 ani a fost implicat strict prin vointa tatalui si mai ales a femeii cu care este si care a vrut sa faca publica relatia. Copilul spune ca se poarta urat cu fiica ei de 10 ani si face observatii urate prin comparatia cu el, baiatul de 12 ani pe care il lauda si-l da de exemplu "uite, tu esti lenesa, el e harnic".
Ultima data, tatal s-a dus cu acea femeie in locatia unde era fiul in cantonament. Laudabil dorul de el, numai ca ceilalti copii au intrebat care e mama lui: cea blonda, sau cea bruneta. Era nevoie de aceasta expunere?
Tocmai findca fiul merita, nimeni in afara de tatal lui nu strica imaginea parintelui si rolul pe care acesta ar trebui sa-l aiba..
Asta e motivul pentru care si cel mic sufera cumplit.
In acest "secret" au fost implicati doi oameni, ca asta presupune actul conceperii unui copil. E limpede care din doi a vorbit...
Nu a fost vorba de compasiune pentru tatal natural si cariera acestuia, ci de teama puterii pe care o are. Iar daca l-a respins odata, sigur nu va fi fericit sa raspunda acum. Oamenii cu bani care nu au bun simt, sunt rai.
Baiatul cel mare e student in anul II, in alta localitate decat cea de domiciliu. E destul de greu pentru mama sa sustina toate cheltuielile.
Mai mult, sotul a plecat de acasa cu toate economiile familiei in conditiile in care sotia castiga cam de trei ori mai mult decat el. O fi corect?
Cand a aflat ca sotia are pe cineva (in urma cu 20 de ani), a fost chiar gelos fiindca a simtit ca e indragostita. Ea a tacut de frica de a nu ramane singura, al doilea copil a venit la 41 de ani ai ei. Exact pentru ca sotul a dorit!
Pai sufera, dar suferinta si durerea nu-ti dau dreptul sa calci in picioare orice!
Am stat de vorba cu el si am incercat sa-i explic faptul ca nu e buna calea aleasa (inca in februarie, cand doar intentiona sa deschida actiunea de tagaduire a paternitatii), nu am avut cu cine. I-am vazut suferinta si nu o contesta nimeni. Dar vinovat este si el, imaginea de capcaun si-a facut-o singur.
Din pacate pentru tata, cel mic cauta prezenta fratelui mai mare si sta tot mai mult cu el.
Daca tatal e imun la cei 20 de ani in care a fost numit tata si s-a lepadat de cel mare ca de o haina ponosita...cel mic nu se dezminte, isi iubeste fratele. Acolo nu e loc de prefacatorie.

Cheltuielile de judecata au fost platite. Daca refuza sa mearga la IML, ce se intampla?

Daca refuza sa mearga la IML, ce se intampla?

ii ia boii de la bicicleta, n-are ce sa se intample.
Numai ca risca sa piarda procesul, ceea ce se intampla oricum.

daca nu sunteti implicata direct (mama/sotie) ci doar o prietena care doriti sa evaluati situatia din mai multe perspective probabil ar trebui recomandat un psiholog in primul rand tanarului; socul e mare si sincer nici mama doar victima; e preferabil sa o prezentati/sa se prezinte asa, dar terte persoane pot vedea din mai multe unghiuri; ajutati tanarul sa ia contact cu cineva specializat, sa stea o perioada distantat de ambii, inclusiv de mama; acesti oameni (mama si tatal din acte) vor sa rezolve un tanar lovit ce nu au facut ei cu viata lor: sa traga linie si sa o ia fiecare independent pe drum; il mai amestecati si pe biologic cu cariera lui...toti au grija adultilor si grija tanarului nu; bunici, frate mai mic, mama, tata, biologic, din acte, prietena tatalui etc...toti sunt importanti, dar nu el; prea mre amalgam si raspundere pt un tanar care trebuie sa se regaseasca, sa se cunoasca din alta perspectiva; nici doamna mama nu e o sfanta nici barbatii din viata ei doar Iude, insa au gasit un mielul. Daca nu sunteti mama, oricum sunteti subiectiva, pentru ca nu ati trait impreuna cu ei zi de zi in casa nu?