Povesti cu talc / cu morala. Sfaturi pentru viata si altele pe tema.

''culegi ceea ce semeni''!dar daca pur si simplu nu e asa!primesti doar ostilitati gratuite,in locul lucrurilor frumoase si a gandurilor pozitive! trebuie sa ti cont doar de ce iti e benefin,nu-i asa!

@dana666
Depinde din ce unghi priviti toate acestea.
:luck:

Comoara - poveste cu învăţăminte

Intr-o zi, Petru a găsit o hartă pe care era marcat drumul către o comoară inestimabilă. "Voi găsi această comoară şi aşa, voi avea parte şi de ceva aventură!” exclamă el.

ªi iată, porni la drum. ªi merse ce merse şi ajunge la o pădure. Acolo l-a întâlnit pe Leu, pe care îl întrebă:” Eşti suficient de puternic şi curajos pentru a veni cu mine la o vânătoare de comori? Leul acceptă propunerea lui Petru şi îl însoţi pe acesta la drum. Pădurea era foarte deasă şi întunecoasă, iar lui Petru i se făcu frică însă, cu Leul lângă el, reuşi să o străbată până la capăt.

Când cei doi ajunsese la poalele unui munte, îl întâlniră pe Vultur. Ai o vedere excelentă şi poţi să ne alarmezi de pericole. Nu doreşti să vii cu noi, suntem în căutarea unei comori?”, îl întreabă Petru. Vulturul acceptă propunerea făcută de Petru şi îi însoţeşte pe cei doi la drum. Muntele pe care trebuiau să îl străbată era foarte înalt şi stâncos. Leul alunecă, însă Petru a fost suficient de iute să îi dea o mână de ajutor şi să îl tragă sus. Vulturul, cu vederea lui ascuţită, era foarte atent la fiecare pas pe care îl făceau cei doi tovarăşi de drum.

Curând, au ajuns la valea din josul muntelui, unde au întâlnit-o pe Oaie. Vei dori să ne însoţeşti în căutarea unei comori şi să ne ţii de cald când ne este frig?”, o întreba Petru pe Oaie. Aceasta acceptă propunerea lui Petru şi astfel, porniră toţi la drum. Un vânt rece străbătu întreaga pajişte iar toţi se îngrămădiră lângă Oaie, ca să le ţină de cald.

Apoi, cei patru ajunsera, în final, în deşert, unde se întâlni cu Cămila."Esti numită oaia desertului” îi spuse Petru acesteia."Ne vei ajuta să străbatem întregul deşert şi să ne însoţeşti în călătoria noastră, în căutarea comorii?”. Zis şi făcut. Cămila acceptă popunerea lui Petru şi astfel că el, Oaia şi Leul se urcara pe ea, iar împreună şi fericiţi străbat întreg deşertul cu Vulturul deasupra lor, bucurându-se de spectacol.

Cei cinci ajung, în cele din urmă, lângă ocean, unde o întâlnesc pe Broasca Ţestoasă de mare. "Suntem în căutarea unei comori şi ne gândeam dacă ne poţi ajuta să străbatem oceanul? întreabă Petru. Broasca le răspunse afirmativ şi astfel că porniră toţi la drum.

Valurile puternice aproape că îi îneca, însă Broasca Ţestoasă îi îndreptă cu dibăcie către ţărm, unde îi aştepta Bufniţa.

Acesta le vorbi cu înţelepciunea ei străveche, spunându-le aşa: "Felicitari, aţi găsit comoară.”

"Unde este?” exclamă toţi surprinşi.

"Impreuna aţi străbătut pădurea, aţi urcat muntele, aţi înfruntat valea, aţi întâmpinat cu curaj deşertul şi aţi traversat oceanul. Niciodată nu aţi fi reuşit unul fără celălalt.”

Toţi s-au uitat unul la celălalt şi au realizat că Bufniţa avea dreptate! Toţi au găsit PRIETENIA!...Si, într-adevăr, au găsit cea mai de preţ comoară!

Morală

Prietenia este un lucru minunat, este strâns legată de a imparti” - prietenii împart aproape totul, experienţele lor, fie că sunt bune fie că sunt rele, bucuriile şi tristetiile lor - de "altruism”- prietenii au grijă unii de alţii - şi de sprijin şi grija- prietenii sunt mereu împreună atunci când au nevoie unii de alţii; suportul vine sub diferite forme, însă suportul moral este considerat ca fiind cel mai important. ªi atunci, construirea şi menţinerea unei prietenii este unul dintre cele mai bine răsplătite proiecte ale vieţii noastre.

Un proverb japonez spune astfel:
"Cand caracterul unui om nu îţi este foarte clar, atunci uită-te la prietenii lui”, în timp ce în Spania, se foloseşte o vorbă foarte cunoscută: "Dime con quien andas y te dîre quien eres” care se traduce astfel: ” Spune-mi cu cine umbli, că să îţi spun cine esti”. Când ne uităm la înţelesul amândurora se aseamănă foarte mult şi spun un mare adevăr. Ca fiinţe umane, tindem să ne construim prietenii cu oameni ca şi noi: cu o bază comună şi cu obiceiuri comune. ªi atunci, prietenii sunt ca un fel de cadou pe care ni-l oferim nouă înşine/însene.

[ link extern ]

Prietenia se invata? - Psih. Anca Munteanu

De curand am fost mirata auzind un baietel de vreo 4-5 ani care imi spunea foarte convins: "Pisica si cainele invatasera sa fie prieteni". A fost pentru prima oara cand am auzit cuvintele "a invata" si "prieten" unul langa celalat. A invata sa fii prieten – iata subiectul despre care vom vorbi azi! Mai precis…eu va voi spune ce cred, ce simt, cu ce m-am intalnit iar apoi voi astepta reactiile, parerile si gandurile voastre…

Se invata oare prietenia? ma intrebam eu…asa cum se invata tabla inmultirii sau poeziile, asa cum ii invatam pe copiii nostri sa se imbrace singuri, sa faca ordine sau sa patineze? Apoi mi-a amintit ca citisem ca dragostea se invata si a "face dragoste" se invata si a aparut intrebarea "CUM?" Cum invatam sa facem dragoste, cum invatam sa fim prieteni, cum ii invatam pe copiii nostri sa fie prieteni?

Poate cuvantul "invata" ne deruteaza, fiind obisnuiti sa-l folosim pentru lectii. Sigur ca pisica si catelul din povestirea baietelului nu luasera "lectii de prietenie". Totusi, copilul sesiza, constient sau nu, efortul depus de cele doua animale – inamice in majoritatea cazurilor pentru a face pasul catre prietenie.

Poate, de fapt, este un pas mai curand decat o invatare, un pas pe care il facem cand suntem mici sau cand devenim adulti, cand ne simtim singuri si ne cautam prieteni. Sa nu uitam ca Micul Print a plecat pe alte planete pentru a-si cauta prieteni!

Auzim adesea parinti care spun: "Am vrea ca baietelul nostru sa aiba prieteni". Apoi adauga ca pentru ei…"Noi nu avem pentru ca…suntem prea ocupati!" Si atunci ne gandim daca un copil poate afla ce este un prieten desi parintii lui nu-i arata.

Sigur ca sunt copii care se imprietenesc cu usurinta. Merg in parc si intr-o ora isi fac cativa prieteni. Prieteni pentru ziua aceea. Maine vor fi cu siguranta altii! Totusi, inca de pe la 3 ani, copiii tin minte si intreaba de alti copii, le retin numele si chiar se duc in parc pentru a-i intalni. Gradinita este insa primul loc in care incepi sa-ti faci prieteni intrucat intalnesti aceeasi colegi zilnic. Unii iti vor deveni prieteni, altii nu, in functie de afinitati, potriviri, gusturi, placeri comune. Cu toate acestea, sunt copii care nu au prieteni nici la gradinita, nici la scoala. Toti raman la stadiul de colegi. Niciunul nu devine mai apropiat, nu-i impartaseste secretele sale, nu-i cere ajutor, nu-i spune ce simte. Este vorba despre atingerea unui anumit grad de intimidate atat la copii cat si la adulti.

Cand o persoana ne devine prieten? Cand avem incredere in el…Cand tinem la el…Cand ne leaga diverse lucruri…Cand gasim asemanari…Cand ne place ce simtim venind dinspre el. Daca toate acestea sunt adevarate, ce ar insemna "sa invatam prietenia?" "sa invatam sa fim prieteni?" sau "sa ne invatam copiii sa fie prieteni?"….asa cum au invatat pisica si catelul!


Poate sa invatam sa cautam asemanari cu ceilalti mai degraba decat deosebiri…

Poate sa avem mai multa incredere in ceilalti…

Poate sa-l ajutam pe copilul nostru sa aiba incredere in el insusi, in fortele proprii, sa fie independent, sa plece pe alte planete pentru a-si cauta prieteni…

Poate sa avem destula rabdare pentru a reusi sa-l cunoastem pe celalalt…

Destula dorinta de a afla cum sunt alti oameni, asemanatori sau diferiti de noi…

Destula curiozitate si interes, destul curaj pentru a face pasul catre oameni necunoscuti...care ne vor deveni atat de apropiati incat ii vom numi PRIETENI.

[ link extern ] /

Un bogat om de afaceri a decis ca este timpul sa-si lase un succesor la comanda companiei sale. In loc de a se orienta spre unul din directorii firmei sau copiii sai, el a decis sa incerce ceva deosebit.
Intr-o zi si-a convocat tot executivul care era format din tineri si le-a spus:
- Dragii mei, a sosit timpul sa-mi numesc un inlocuitor la conducerea companiei in calitate de manager general (CEO). Asa ca decizia mea este ca unul din voi sa ocupe acest post.
Toti au ramas socati, in timp ce seful a continuat:
- Astazi intentionez sa va dau fiecaruia cate o samanta – o samanta speciala. Vreau ca sa luati samanta aceasta acasa, s-o plantati, s-o udati si apoi exact peste un an sa veniti cu planta care a rasarit si crecut din aceasta samanta. Cu acea ocazie voi analiza planta fiecaruia si dupa un criteriu personal voi alege viitorul manager general.
Un tanar, pe nume Jim a fost prezent la intalnire si asemenea fiecaruia a primit si el o samanta. A plecat acasa si cu entuziasm a impartasit sotiei planul sefului. Sotia l-a ajutat sa gaseasca un vas potrivit, pamant de calitate imbunatatit cu ingrasamant natural si apoi a plantat samanta. In fiecare zi Jim turna apa in acel vas si astepta cu nerabdare sa vada un semn ca samanta a incoltit si o mica planta si-a facut aparitia. Dupa vreo trei saptamani, colegii lui vorbeau despre semintele lor si despre plantele care au inceput sa rasara. Jim urmarea cu atentie vasul in care plantase samanta, dar nimic nu se intampla. Trei, patru, cinci saptamani au trecut dar in vasul cu pamant nu se vedea nici un semn de incoltire si crestere. Colegii lui vorbeau deja despre plantele lor, dar Jim se simtea falimentar in incercarea lui de a face samanta sa se transforme in planta. Au trecut sase luni – nimic insa nu se intamplase in vasul cu pamant al lui Jim. Cu nespusa parere de rau Jim si-a dat seama ca omorase samanta. Fiecare din colegii lui aveau deja pomi, plante, iar el nu avea nimic. Oricum Jim a hotarat sa nu spuna colegilor sai nimic din experienta lui esuata. El a hotarat insa sa continue sa ude samata si sa-i adauge ingrasamant… cine stie? Poate intr-o zi samanta va incolti.
Dupa exact un an, fiecare din cei ce primisera o samanta de la sef, si-au adus vasele lor cu plante pentru a fi inspectate. Jim a spus sotiei ca el nu indrazneste sa mearga la companie cu un vas gol. Sotia insa l-a incurajat sa fie cinstit cu ceea ce i s-a intamplat. Desi a simtit un gol in stomac gandindu-se la experienta pe care o va avea – poate cea mai jenanta experienta din viata lui – a hotarat totusi sa dea ascultare sfatului sotiei.
Astfel, in ziua hotarata pentru inspectie, Jim si-a luat vasul in care nu era decat pamant si s-a prezentat la sala de conferinte a companiei. Cand a intrat in sala, Jim a fost socat de varietatea de plante din vasele colegilor lui. Plantele erau minunate: diferite in culori si marimi. Jim si-a pus vasul pe podea si multi din colegii lui au bufnit in ras – altii l-au compatimit sincer.
Cand seful si-a facut aparitia, a salutat membrii executivului rotindu-si privirea asupra tuturor. Jim cauta un colt cat mai indepartat pentru a se ascunde.
- Wau! Ce plante minunate, copaci, flori ati crescut voi! – a spus seful. Astazi unul din voi va fi numit managerul general al companiei.
Deodata, seful l-a descoperit pe Jim in coltul cel mai indepartat al salii cu vasul sau gol. A rugat pe directorul financiar sa-l invite pe Jim in fata. Jim a inghetat! El a inceput sa gandeasca cam asa: “Seful si-a dat seama de esecul meu. Mare lucru sa nu ma concedieze.”
Cand Jim a a juns in fata, seful l-a intrebat ce s-a intamplat cu samanta lui. Astfel ca Jim a trebuit sa-i spuna istoria sa. Dupa ce Jim a terminat, seful a spus ca toata lumea, cu exceptia lui Jim, sa ocupe un loc.Apoi, aratand cu mana spre Jim a spus:
- Iata-l pe noul vostru manager general. Numele lui este Jim.
Lui Jim nu-i venea sa creada. Jim falimentase total in plantarea semintei. Cum putea el sa fie manager general cu un asemenea esec?
Apoi seful a continuat:
- Cu un an in urma, am dat fiecaruia din cei prezenti in aceasta sala – o samanta. V-am spus sa luati samanta, sa o plantati, sa o udati si sa mi-o aduceti astazi inapoi. Ceea ce voi nu ati stiut este ca toate semintele pe care vi le-am dat au fost fierte – toate au fost seminte moarte care nu aveau cum sa incolteasca. Toti cu exceptia lui Jim mi-ati adus pomi, plante, flori. Cand v-ati dat seama ca samanta pe care v-am dat-o eu nu incolteste, ati inlocuit-o cu alta samanta procurata de voi. Jim a fost singurul care a avut curajul si cinstea de a aduce vasul cu planta mea in el. Pentru acest motiv el va fi numit managerul general al companiei mele.

Daca plantezi cinste – vei secera incredere
Daca plantezi bunatate – vei secera prieteni
Daca plantezi umilinta – vei secera maretie
Daca plantezi perseverenta – vei secera satisfactie
Daca plantezi respect – vei secera perspectiva
Daca plantezi harnicie – vei secera succes
Daca plantezi iertare – vei secera impacare
Atentie: ce plantezi azi – vei secera maine.

"... o poveste din sirul de povesti pe care le-am primit de-a lungul timpului de la invatatorii mei vazuti si nevazuti. Pentru fiecare sunt recunoscatoare pentru ca a adaugat un strop de lumina vietii spre care m-am avantat nu totdeauna avand atitudinea potrivita.

Intr-o manastire traiau mai multi calugari, printre care si doi frati. Un frate era intelept, si falnic si la lucru si la rugaciune. Toti ceilalti calugari il respectau si ar fi vrut sa fie asemeni lui in destoinicie si bucuria de a sluji Domnului. Celalalt frate era mai firav din fire si din alcatuire, ii lipsea un ochi, iar mintea era cam ca a unui copil de 4-5 anisori, dar si el era vrednic la treburile manastirii si cuminte in rugaciune.
Manastirea aceasta avea un obicei, vechi …din negura vremurilor. cele fara de inceput. Cine dorea sa ramana peste noapte in lacas trebuia sa treaca de o incercare pusa la cale de fratele cel intelept, fie sa raspunda la o intrebare, fie sa dezlege o ghicitoare, fie sa indeplineasca o sarcina.
In seara de care este vorba, poposi la manastire un calator, si pentru ca ploaia nu contenise de 2 zile, calatorul nostru era ud si infrigurat peste masura asa ca vazand sfanta manastire batu la poarta.
- Primiti un calator obosit si infrigurat?
- Primim de buna seama, se auzi vocea unui calugar, dar va trebui sa treci de o incercare
Calatorul incuviinta sa treaca de incercare caci nu se mai simtea in stare sa continue drumul. Intamplarea facea insa, ca fratele cel intelept sa fie tintuit la pat de o boala, asa ca celalalt frate zise:
- Lasa-ma pe mine sa-l pun pe calator la incercare! Voi fi bland cu el.
Asa ca fratele cel slab de fire il invita pe calator in camera de boala a calugarului intelept, pentru ca acesta sa ii explice tarasenia si apoi cei doi se indreptara spre o sala alaturata.
Dupa o vreme, pe usa calugarului intelept dadu buzna calatorul, care plecandu-se in fata lui spuse:
- Nu sunt vrednic sa raman sub acelasi acoperis cu fratele tau, plec in calea mea! si zicand acestea dadu sa plece.
- Opreste-te, zise calugarul cel intelept ridicand-se de pe patul de boala cu mare uimire, spune-mi ce s-a intamplat.
- Pai ce sa se intample? Ne-am asezat amandoi iar eu i-am aratat un deget- adica Dumnezeu Tatal, el in nemarginita lui intelpciune mi-a aratat doua degete -Dumnezeu Tatal si Fiul, Atunci eu incuviintand i-am aratat trei degete- Dumnezeu Tatal, Fiul si Sfantul Duh, crezand totodata ca am castigat dreptul de a ramane in manastire peste noapte. Doar ca cinstitul dumitale frate mi-a aratat pumnul spunandu-i astfel nevrednicului de mine ca trei sunt UNA Sfanta si neimpartita TREIME. Eu plec pentru ca asemenea intelepciune de dincolo de cuvinte ma face sa ma simt tare pacatos.
Calatorul pleca, lasandu-l pe fratele cel intelept prada unei uimiri nesfarsite, din care nu avu timp sa se dezmeticeasca pentru ca fratele cel firav intra ca o furtuna in camera sa strigand plin de furie:
- Unde e netrebnicul sa ii arat eu ce insemna sa insulti un om. O sa ii trag o mama de bataie sa invete sa se poarte altadata
Va dati seama dragii mei ca bietul calugar intelept simti ca isi pierde si bruma de intelepciune si putere a mintii cata ii mai ramasese.
- Povesteste ce s-a intamplat, zise el mai mai sa se inece.
- Auzi tu frate, el imi arata un deget…adicatalea eu am un ochi. Eu ma supar nitelus, dar pentru ca ne era oaspete ii arat doua degete, adica el slava domnului are doi ochi. Nu se potoleste asa ca imi arata trei degete cu mare obraznicie. Adica eu cu el impreuna avem trei ochi…asa ca i-am aratat pumnul, iar el lasul a zbughit-o pe usa si pe aici ti-e drumul. Unde e ca vreau sa il pedepsesc?
Calugarul cel intelept se linisti ca prin farmec si incepu sa rada din toata inima asa cum sper ca faceti si voi acum.

Va doresc o zi in care sa va intelegeti unii cu altii si in care sa va bucurati ca TREI sunt UNA chiar si intr-un pumn strans cu manie nestiutoare!”

sursa [ link extern ] /