ACCES GRATUIT

Ghidul pentru supraviețuirea limbii române

Un guvern poate fi remaniat. Un ministru, niciodată

Modificările recente  din structura Guvernului nu dau bătăi de cap doar actorilor politici, ci și... limbii române. Am auzit sau am citit de mai multe ori în ultimele zile exprimări de tipul "miniștrii vor fi remaniati", deși este incorect să folosim verbul în acest context. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ghidul pentru supravietuirea limbii române

Coaforul e o persoană, nu un loc

Toate doamnele și domnișoarele pe care le știu se duc, mai rar sau mai des, la „coafor” pentru a-și tunde, vopsi sau aranja părul, înțelegând prin „coafor” locul unde se petrec toate aceste operațiuni; salonul de înfrumusețare, cum ar veni. Atât de des am auzit exprimarea asta și atât de firesc spusă, încât nu mi-am imaginat nicio clipă că ea ar fi greșită. Ei bine, dicționarul descrie total altceva. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ghid pentru supraviețuirea limbii române

Nu mai "complectați" nimic! Doar nu sunteți miniștri...

Folosirea verbului "a complecta" este o greșeală de limbă întâlnită mai puțin în rândul generațiilor tinere. Aceasta forma apare mai degrabă în limbajul persoanelor ajunse la senectute, ele utilizând, de asemenea, și varianta “complect”, în locul corectului “complet”. Săptămâna aceasta, am auzit greșeala venind chiar din gura unui membru al Guvernului României. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ghid pentru supraviețuirea limbii române

Simplist nu înseamnă simplu

Să zici despre o persoană că are o gândire simplă nu e același lucru cu a spune că are o gândire simplistă. În timp ce prima variantă poate fi considerată un compliment, fiind ceva dezirabil, a doua are un sens peiorativ. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Daca-i gratis, e chiar "moca"?

In limbajul familiar, utilizam de multe ori cuvantul "moca" pentru a numi ceva obtinut gratuit, fara plata. Totusi, aceasta exprimare nu pare sa fie tocmai corecta, ea fiind de fapt derivata de la o expresie mai veche. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Dansul si politetea inexistenta

Multi oameni folosesc pronumele "dansul" sau "dansa" ca pe unele de politete, aratandu-si astfel respectul fata de interlocutor. Totusi, contrar perceptiei generalizate, aceste pronume nu sunt unele de politete. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ghid pentru supravietuirea limbii romane

Imigrant versus emigrant: Stii diferenta dintre ele?

Citind sau ascultand dezbaterile aprinse din ultimele saptamani pe tema imigrantilor sirieni, mi-am dat seama ca multi oameni cred ca "imigrant" si "emigrant" inseamna acelasi lucru, asa ca folosesc substantivele ca si cum ar fi sinonime. In realitate, insa, cele doua cuvinte au sensuri diferite, astfel ca nu pot fi utilizate unul in locul celuilalt. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ghid pentru supravietuirea limbii romane

Nu mai serviti masa! Pur si simplu, mancati!

Despre expresia gresit folosita "a servi masa" am mai vorbit la Ghidul pentru supravietuirea limbii romane. Ne-am gandit, totusi, sa reluam explicatiile astazi, in contextul in care Ministerul Muncii scria, in aceasta saptamana, in nota de fundamentare a unui proiect prin care introduce o pauza de masa obligatorie pentru bugetari ca ea este necesara pentru ca "cerintele de ordin biologic impun ca angajatii sa serveasca masa in perioada in care se afla la serviciu". Ca sa nu ne transformam intr-o tara de chelneri, haideti sa popularizam acest articol.  Poate ajunge si la ministere. :) Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ghidul pentru supravietuirea limbii romane

Expresii uzuale folosite gresit: Daca ceva se schimba la 360 de grade inseamna ca ramane la fel

Zilele trecute, o vedeta din Romania explica cum viata ei s-a schimbat la 360 de grade, incercand sa spuna ca viata ei s-a schimbat complet si nu mai seamana deloc cu ce fusese inainte. Citind textul ei, mi-am dat seama ca nu e prima data cand intalnesc aceasta exprimare gresita. Citește articolul

ACCES GRATUIT

De Ziua Limbii Romane, ii cantam prohodul in loc sa-i spunem "La multi ani"

George Pruteanu explica la un moment dat ca limba romana are vreo 200.000 de cuvinte, dintre care noi folosim abia cateva sute. Ceea e trist. Mai trist, insa, mi se pare ca si cuvintele alea putine pe care le utilizam sunt stalcite, gresit interpretate, folosite in contexte nepotrivite. Citește articolul