Câteva modificări importante privitoare la funcționarea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) sunt prevăzute de un nou protocol al Convenției (Protocolul 15), una dintre ele vizând termenul pe care-l au la dispoziție cei care vor să sesizeze Curtea: patru luni, în loc de șase, de la decizia definitivă pronunțată de instanța română sau dintr-un alt stat-parte al Convenției. Noul termen intră în vigoare astăzi. Acesta nu se aplică însă acelor decizii definitive pronunțate de instanțele naționale înainte de intrarea în vigoare a Protocolului 15. Citește articolul
România a fost condamnată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru arestarea preventivă a asistentei Florentina Cîrstea în dosarul incendiului care a avut loc în 2010 la maternitatea Giulești. Plângerea a fost depusă la CEDO chiar de asistenta care a fost arestată la scurt timp după ce șase nou-născuți și-au pierdut viața în incendiul care a avut loc în Secția de Neonatologie a maternității. Ulterior, asistenta medicală a fost condamnată definitiv de Curtea de Apel la doi ani și două luni de închisoare cu executare. Citește articolul
România a fost condamnată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru aplicarea de rele tratamente unui licean de către polițiști, conform unei hotărâri apărute recent în Monitorul Oficial. În concret, nu au existat dovezi clare și absolute că autoritățile ar fi aplicat astfel de tratamente. În jurisprudența CEDO, dacă o persoană este sub controlul poliției (cum a fost cazul în speță) și, ulterior, iese de la audieri bătută și cu urme, este obligația statului să demonstreze că astfel de leziuni nu ar fi fost cauzate, în timpul audierilor, de către autorități. România nu a reușit să facă acest lucru și, astfel, a fost condamnată pentru încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului. Citește articolul
Despre Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) se știe, în principal, că poate recunoaște petenților dreptul la despăgubiri pentru încălcarea unor drepturi, ceea ce este adevărat, dacă nu scăpăm din vedere că e vorba de drepturile prevăzute într-un anumit document. CEDO nu este o instanță de apel sau de recurs și cere îndeplinirea unor condiții pentru acceptarea unei cereri. Pe de altă parte, de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) nu putem obține nici măcar atât. În principal, CJUE interpretează legislația Uniunii Europene (UE) pentru a se asigura că e aplicată așa cum trebuie, în mod similar, în toate țările UE. Din păcate, uneori, CJUE e adusă în discuție ca având funcțiuni similare cu CEDO, ceea ce este fals. Citește articolul
Dacă autorităţile au oferit ajutor de şomaj unei persoane, din greşeală, pentru o perioadă mai lungă decât trebuia, persoana în cauză nu poate fi obligată să restituie banii pe care i-am primit în plus, potrivit unei decizii recente a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Citește articolul
Premierul Mihai-Razvan Ungureanu a solicitat prelungirea termenului de dezbatere publica pentru proiectul de lege referitor la restituirea proprietatilor confiscate in perioada regimului comunist, informeaza Guvernul intr-un comunicat de presa. Proiectul de act normativ prevede, printre altele, ca se va elimina masura reparatorie a restituirii in natura a imobilelor confiscate, precum si aceea a compensarii cu alte bunuri si servicii. Totodata, se stipuleaza ca despagubirile pentru imobilele nationalizate vor fi platite de stat fostilor proprietari in limita a 15% din valoarea reala a bunului, pe o perioada esalonata intre 10-12 ani, in transe anuale egale. Citește articolul
O femeie care a reclamat Romania la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) pentru ca autoritatile romane nu au realizat o ancheta eficienta intr-un proces de viol in care a fost implicata va primi din partea statului roman 10 mii de euro, daune morale. Citește articolul