Un lucrător independent cere în instanță constatarea existenței unui raport de muncă pe o perioadă de un an, bazat pe ceea ce el consideră ca fiind o relație de dependență cu societatea cu care semnase un contract de prestări servicii. Realitatea prezentată de reclamant și cea prezentată de pârât, adică societatea cu care colaborase, nu sunt semnificativ diferite, doar că reclamantul consideră că s-a comportat mai mult ca un angajat decât ca un partener independent, pe când societatea cu care a colaborat consideră că nu și arată că nici măcar nu și-ar fi permis un salariat plătit la acel nivel. Reclamantul pierde procesul, ambele instanțe considerând că între părți nu a existat decât o prestare de servicii. Reclamantul pierde pentru că nu poate să dovedească raportul de subordonare, iar asta chiar și într-un context în care primise din resursele societății cu care să-și desfășoare activitatea, avea acces la unele platforme sau baze de date și chiar la un birou din când în când. Citește articolul
Cei care vor să se folosească de așa-zisele convenții civile pentru a masca raporturi de muncă trebuie să cunoască de la bun început că-și asumă riscuri atât pe planul legislației muncii, cât și în plan fiscal. Citește articolul
Organele fiscale pot reîncadra, în urma unor controale, o activitate independentă ca o activitate dependentă, constatând, de exemplu, că o persoană fizică autorizată (PFA) are o relație tipică uneia de muncă cu o firmă. Citește articolul
Reglementarile care defineau pana acum activitatile independente au fost modificate recent, printr-o lege care modifica inca o data actualul Cod fiscal. Citește articolul