avocatnet.ro 
Munca suplimentară este cea făcută peste durata normală a timpului de muncă săptămânal și trebuie răsplătită în consecință. Durata maximă a timpului de lucru este 48 de ore pe săptămână, iar asta include orele suplimentare, potrivit Codului muncii.
Excepțional, se poate lucra și peste aceste 48 de ore, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referință de patru luni calendaristice, să nu depășească 48 de ore pe săptămână. Și există, de asemenea, locuri de muncă unde e necesar să se lucreze peste norma de opt ore pe zi, însă trebuie respectată durata maximă legală de care vorbeam.
Prevedere în contract, obligatorie acum. Ce trebuie trecut, mai exact?
Acum, în contractele de muncă nu mai e suficient să fie introdusă doar durata muncii, mai trebuie trecute și „condițiile de efectuare și de compensare sau de plată a orelor suplimentare”, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 283/2022, care a modificat din 22 octombrie 2022 Codul muncii. Mai mult, aceleași condiții trebuie să facă obiectul și al informării prealabile încheierii contractului de muncă.
Nu de puține ori, angajatorii care fac înțeleasă de la bun început chestiunea orelor suplimentare, din chiar cuprinsul anunțurilor de angajare, fac referire doar la modalitatea de plată a orelor peste program - desigur, e de înțeles din perspectiva că angajații sau potențialii angajați sunt interesați în primul rând de bani.
Doar că regula în cazul orelor suplimentare e că acestea trebuie compensate cu timp liber acordat corespunzător (adică ore libere plătite) - când? Codul stabilește că „în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia”. Ca atare, sporul fiind excepția, nu e suficient ca în contractul de muncă să apară doar sporul ca modalitate de recompensare a orelor suplimentare efectuate. Ci trebuie să figureze ambele modalități - respectiv acordarea de timp liber (ore plătite) corespunzător orelor suplimentare muncite, iar în subsidiar acel spor care nu poate fi mai mic decât prevede legea.
Însă doar pentru că avem toate aceste precizări în CIM nu înseamnă că nu mai e nevoie de solicitarea angajatorului de fiecare dată, de acordul angajatului ori că trecem cu vederea limitele privind timpul de muncă ori cine poate ori nu poate să presteze muncă suplimentară.
Solicitarea angajatorului și acordul angajatului
"Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident", scrie în Codul muncii. Așadar, munca suplimentară nu poate fi impusă salariatului, ca regulă.
Munca efectuată după terminarea programului trebuie să aibă la bază o solicitare din partea angajatorului pentru efectuarea ei și acordul salariatului. De asemenea, refuzul de a efectua muncă suplimentară nu constituie abatere disciplinară, iar salariatul nu poate fi dat afară.
Util: Poate un salariat să ia în aceeași zi spor de sărbătoare legală și pentru muncă suplimentară?
Atunci putem considera că dacă nu avem o solicitare scrisă pentru muncă suplimentară, ea nu trebuie recompensată? Nu. Munca suplimentară trebuie plătită chiar dacă nu există o solicitare expresă a angajatorului în acest sens și poate fi probată prin orice mijloace. De fapt, de foarte multe ori se întâmplă ca solicitarea să fie doar verbală sau implicită, să îmbrace forma unei amenințări sau sugestii - în toate cazurile, angajatul are dreptul la recompensarea ei.
Cum demonstrez că trebuie să mi se recompenseze orele suplimentare dacă angajatorul nu mi-a cerut niciodată în scris să lucrez peste program?Util: Cei care lucrează de acasă pot face ore suplimentare? Există un regim special pentru telemuncă?
Angajatul nu e îndreptățit la compensații pentru ore suplimentare în cazul în care a rămas la muncă peste program din alte motive (interese personale, lipsă de eficiență etc.).
Moduri de recompensare a muncii peste program
Ca recompensare a muncii suplimentare, conform Codului muncii, aceasta se face în două moduri:
- ca regulă, prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea orelor suplimentare (în aceste condiții salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru);
- dacă nu e posibilă varianta de mai sus, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia (sporul nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază).
Pentru bugetari însă lucrurile stau diferit de ani buni. Singurul mod în care bugetarii care fac ore suplimentare sunt răsplătiți, în 2022, este acordarea de timp liber corespunzător.
Util: Ce bani trebuie să ajungă la salariați pentru orele suplimentare
Interdicții la prestarea muncii suplimentare
Tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară, această interdicție fiind absolută în Codul muncii.
Evident, dacă ne raportăm la limitările legale ale timpului de muncă săptămânal, tot ceea ce depășește aceste limite înseamnă muncă suplimentară făcută în afara legii. "Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită potrivit prevederilor art. 114 (adică peste durata legală a timpului de lucru - n.red.) sau 115 (sectoarele de activitate unde se lucrează peste opt ore pe zi - n.red.), după caz, este interzisă, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident", scrie în Codul muncii.
Așadar, se poate face muncă suplimentară și peste durata legală a timpului de lucru (dar nu cu salariați minori), dacă și numai dacă e vorba de cazuri de forță majoră sau de urgențe pentru care trebuie luate măsuri destinate prevenirii producerii unor accidente sau pentru înlăturarea consecințelor unui accident.
Apoi, există o interdicție de a presta muncă suplimentară în cazul contractelor cu normă parțială. Și aici avem două excepții, care se referă fix la situațiile de mai sus: cazurile de forță majoră și urgențele. Salariații care muncesc peste norma din contractele cu timp parțial nu se pot aștepta să fie și recompensați pentru acestea, din moment ce legea prevede că e interzisă munca suplimentară în cazul lor. Despre perspectiva salariatului aflat într-o astfel de situație am mai discutat recent, în acest articol.
Nerespectarea regimului prescris în Codul muncii la munca suplimentară atrage amenzi între 1.500 și 3.000 de lei pentru fiecare angajat care prestează muncă suplimentară contrar prevederilor din Codul muncii.
Util: Aspecte practice legate de remunerare și pontaje în cazul muncii suplimentare
kymy7