UPDATE: Normele ce permit înscrierea la școală a celor fără CNP, oficializate. Măsura există din 2019, dar nu s-a putut aplica până acum

Din 2019, grădinițele, școlile și liceele din țara noastră trebuie să permită, cel puțin teoretic, înscrierea tuturor celor care fac o solicitare în acest sens, chiar dacă nu dețin un CNP și, din această cauză, un certificat de naștere sau act de identitate. Aici putem vorbi despre copii, dar și despre persoane adulte, care n-au certificate de naștere sau CNP.

Acum, prin ordinul comun al Ministerul Afacerilor Interne nr. 165/2021 și al Ministerului Educației nr. 3.080/2022, publicat azi în Monitorul Oficial nr. 132, sunt stabilite normele metodologice de aplicare a acestei măsuri. Măsura regăsită în Legea nr. 221/2019, document apărut acum mai bine de doi ani și care modifică Legea educației naționale, este menită să permită tuturor persoanelor din țara noastră accesul la școală, cel puțin în perioada în care învățământul este obligatoriu.

Așadar, lipsa CNP-ului și, astfel, a certificatului de naștere nu ar mai trebui să reprezinte o piedică pentru înscrierea la școală și participarea (cel puțin) la cursurile școlare din perioada învățământului obligatoriu.

Potrivit normelor oficializate, înscrierea în sistemul de învățământ din România se face acum în baza datelor de identificare declarate de părinte sau de reprezentatul legal al persoanei minore, iar prin acestea se înțelege:

• numele de familie și prenumele;
• data și locul nașterii declarate ale persoanei minore pentru care se solicită înscrierea;
• numele de familie și prenumele părinților sau, după caz, numele de familie și prenumele reprezentantului legal, precum și domiciliul minorului.

Ulterior, după ce înscrierea a fost făcută, unitatea de învățământ va informa, în scris, serviciul public de asistență socială cu privire la situația persoanei pentru care se dorește înscrierea, pentru a se putea emite actul de naștere.

După ce certificatul de naștere a fost emis, serviciul de asistență socială va comunica școlii datele cu caracter personal necesare pentru actualizarea informațiilor în bazele de date ale unității de învățământ.

Potrivit estimărilor unor reprezentanți ai statului, în 2016 existau cel puțin 10.000 de persoane fără un certificat de naștere și aproximativ 160.000 de persoane fără acte de identitate.

Începând din 2020, durata învățământului obligatoriu s-a majorat cu trei ani. Mai exact, la cele 11 clase obligatorii din trecut s-au adăugat și clasa a XI-a și a XII-a de liceu, dar și grupa mare a grădiniței.

Cum pot cei fără CNP să obțină un certificat de naștere

După cum reiese din Metodologia pentru soluționarea problemei lipsei actelor de stare civilă, de identitate și locative, document realizat de Guvernul României, cei fără CNP pot rezolva situația prin procedura înregistrării tardive a nașterii.

Potrivit documentului Executivului, complexitatea acestei proceduri crește proporțional cu vârsta persoanei fără certificat de naștere. La modul concret, pentru înregistrarea tardivă a nașterii, o persoană trebuie să depună, la judecătoria pe a cărei rază locuiește, o cerere în acest sens. Ulterior, instanța va solicita serviciului de evidență a populației să verifice dacă nașterea persoanei a fost înregistrată la starea civilă sau la evidența populației.

Dacă se dovedește că nașterea a fost înregistrată, evidența populației propune instanței respingerea cererii. Dacă nu a fost înregistrată nașterea, procedura de înregistrare tardivă a acesteia va merge mai departe. În paralel, se va face și o expertiză medico-legală, care va reprezenta o probă importantă în procesul de înregistrare tardivă.

Pe durata procesului, solicitantul trebuie să participe la trei înfățișări succesive în instanță. La 15 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, nașterea solicitantului va fi notată în registrele de stare civilă. În cazul în care solicitantul este major, acestuia i se eliberează un act de identitate provizoriu (pentru câteva zile), document ce-l va ajuta să-și ridice certificatul de naștere.

În cazul în care persoana care solicită înregistrarea nașterii și obținerea unui CNP este majoră sau părinții copilului minor nu au acte doveditoare ale domiciliului ori mama copilului nu are ea însăși certificat de naștere, procedura se complică, fiind nevoie, în funcție de fiecare situație în parte, de parcurgerea mai multor pași. Procedura de înregistrare tardivă a nașterii durează, în majoritatea cazurilor, cel mult un an.