UPDATE: Orice act administrativ poate fi atacat în contencios, chiar dacă a fost emis înainte de 2005. Decizia ICCJ, aplicabilă

Este vorba, mai exact, despre Decizia ICCJ nr. 9/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 976/2021, pronunţată de Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii (RIL), care a devenit obligatorie odată cu publicarea în Monitorul Oficial.

Astfel, conform deciziei ICCJ, orice act administrativ poate fi atacat în contencios, chiar și cele emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, adică anterior datei de 6 ianuarie 2005. Așadar, acest lucru nu este valabil doar pentru actele emise după intrarea în vigoare a legii menționate. 

Mai exact, așa cum se arată în cadrul deciziei pronunțate de ICCJ, “[î]n interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, excepţia de nelegalitate poate fi invocată şi cu privire la actele administrative cu caracter individual adoptate sau emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004”.

Decizia vine în urma formulării unui RIL, din cauză că instanțele judecătorești aveau până acum o practică neunitară. Mai precis, dacă unele instanțe acceptau atacarea actelor emise înainte de 2005, altele respingeau acțiunile respective. În acest context, ICCJ a fost sesizată și a dat o interpretare unică problemei, care a devenit obligatorie pentru instanțe prin publicarea deciziei ICCJ în Monitorul Oficial.

Pe fondul acestei decizii, specialiștii de la Filip & Company au salutat chestiunile stabilite prin RIL-ul amintit, punctând faptul că “[d]ecizia (...) a pus capăt unei practici neunitare a instanțelor. Astfel, până în prezent, unele instanțe au respins ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a actelor administrative adoptate înainte de intrarea în vigoare a Legii cu privire la contenciosul administrativ. Acest lucru s-a întâmplat deși doctrina a susținut aproape în mod constant că excepția ilegalității, deși nu este reglementată în mod expres înainte de Legea nr. 554/2004, a fost disponibilă părților litigante în cazurile în care au fost invocate acte administrative, reprezentând o verificare indirectă a legalității acestor acte”.

Reamintim că Legea nr. 554/2004 prevede cadrul general în care o persoană vizată de un act administrativ poate să îl atace în instanță, cerând anularea lui și, eventual, despăgubiri. Legea permite însă și persoanelor care nu sunt vizate direct de un astfel de act să recurgă la procedura în fața instanței de contencios administrativ. 

Atunci când cineva vrea să introducă o cerere în contencios administrativ, îi este mult mai ușor să își dea seama care este instanța competentă (din cauză că, în esență, două instanțe sunt competente) decât în cazul unei proceduri civile, unde competența este separată pe mai multe categorii. Puteți găsi aici informații despre instanța unde trebuie introduse cererile în contencios administrative.

În plus, există, în practică, cazuri când o persoană reușește să obțină, în contencios administrativ, o hotărâre de anulare a unui act administrativ, însă fără să obțină despăgubiri, din cauză că nu a cerut. Într-o astfel de situație, persoana respectivă poate, teoretic, să obțină despăgubiri, prin acțiune separată.  

De asemenea, dacă o persoană se consideră vătămată de un act administrativ, simpla cerere de revocare a acestuia, urmată de o acțiune în contencios administrativ pentru anularea actului, s-ar putea să nu fie suficientă. De multe ori, paguba poate fi produsă mult mai rapid decât ar apuca o instanță să dea o soluție. De aceea, există posibilitatea suspendării actului administrativ.  

Redacția noastră a realizat, în trecut, o campanie de informare denumită Acțiuni civile și administrative, care a abordat cele mai importante aspecte procedurale ale principalelor acțiuni civile și administrative. Toate articolele din serie sunt disponibile aici.