Stabilirea funcției de bază
Indiferent de orele lucrate pe celălat sau celelelte contracte individuale de muncă, un salariat trebuie să își aleagă angajatorul unde va avea funcția de bază pe baza unei declarații pe propria răspundere, dar și să anunțe ceilalți angajatori despre acest lucru. De această alegere depind mai mulți factori, cum ar fi la ce salariu se aplică deducerea personală și ce angajator acordă tichete de masă.
Tichete-cadou de la toți angajatorii, însă tichete de masă doar de la unul
Un salariat poate primi tichete de masă doar de la angajatorul unde are funcția de bază, alături de tichetele de creșă și voucherele de vacanță, însă, potrivit HG 1045/2018 ce conține normele de aplicare ale Legii nr. 165/2018 a biletelor de valoare, tichetele cadou sau culturale pot fi acordate de toți angajatorii.
Impozitul pe venit și contribuțiile sociale
Pentru fiecare dintre CIM-uri salariatul va plăti impozit pe venit de 10% și contribuțiile sociale aferente, respectiv 25% la pensie și 10% la sistemul public de sănătate. Situația se schimbă dacă vorbim de salariații din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (IT&C), care sunt scutiți de impozit pe venit și plătesc doar contribuțiile sociale, sau de cei din domeniul construcțiilor, care nu plătesc impozit pe venit și nici contribuția la sănătate - dar pot beneficia de servicii medicale de stat - și plătesc o contribuție redusă la pensii, de doar 21,25%.
Deducerea personală
Acest beneficiu va fi aplicat lucrătorului doar pentru salariul oferit de angajatorul unde are funcția de bază. Deducerea personală nu se aplică celor care lucrează în domeniul IT&C sau al construcțiilor, deoarece ei nu plătesc impozit pe venit pe salariile primite.
Teoretic, un salariat din IT&C sau construcții ar putea solicita schimbarea funcției de bază la angajatorul cu alt domeniu de activitatea pentru a putea beneficia de această deducere personală, în cazul în care salariul brut nu depășește 3.600 lei, care să îl avantajeze mai mult financiar, însă ar putea pierde beneficiile de la celălalt loc de muncă, cum ar fi tichetele de masă.
Salariul minim
Indiferent de numărul de ore lucrate la oricare dintre CIM-uri, un salariat nu poate fi plătit cu mai puțin de salariul minim brut de 2.300 de lei pe lună sau de 13,58 lei/oră, pentru un calcul mai simplu în cazul CIM-urilor cu timp parțial de lucru. Salariul minim pentru cei din construcții este de 3.000 lei pe lună, iar cel pentru lucrătorii cu studii superioare este de 2.350 lei.
Citește și: Câte contracte de muncă poate avea un salariat în același timp?
Concediul de odihnă
Zilele de concediu de odihnă sunt aceleași oricâte CIM-uri ar avea, respectiv minim 20 de zile lucrătoare. Dacă un salariat își ia liber de la un angajator, nu înseamnă că nu poate fi la muncă la celălalt, fiind o alegere personală cum își ia concediu, în funcție de tipul programării făcute.
Concediul medical
În cazul în care un salariat cu multiple CIM-uri primește concediu medical, certificatul trebuie depus la fiecare dintre angajatori, neexistând posibilitatea ca la un angajator să fie în medical, în timp ce lucrează la altul. Această situație a devenit sancționabilă de la începutul lunii august pentru salariați, care pot primi amendă de până la 2.000 lei sau pot ajunge să fie obligați să returneze banii.
Util: Cum se înregistrează un concediu medical atunci când un salariat are mai multe locuri de muncă
Actul normativ ce conține amenda aplicabilă salariaților în privința concediilor medicale - OUG nr. 74/2021, prevede și o creștere a sancțiunilor pentru angajatorii care nu plătesc lucrătorilor indemnizațiile cuvenite, de până la 6.000 lei.
Cât privește stagiul de cotizare de minimum 6 luni din ultimele 12 luni cerut pentru acordarea indemnizației de incapacitate de temporară de muncă, acesta poate fi completat cu stagiul de la un angajator la celălat unde nu a muncit mai mult de 6 luni, însă baza de calcul a indemnizației se face în funcție de salariul brut de la fiecare angajator în parte.
Stagiul minim de cotizare a fost eliminat anul trecut pentru concediile şi indemnizaţiile medicale acordate pentru bolile infectocontagioase din grupa A, în care este inclusă şi boala provocată de virusul COVID-19, pentru măsura izolării sau carantinării, pentru urgenţele medico-chirurgicale, tuberculoză, cancer şi SIDA.