Reminder: Legea ce vizează protejarea consumatorilor de dobânzile excesive la credite și de supraîndatorările rezultate în urma cesiunilor de creanță, aplicabilă de azi

Măsurile cuprinse în Legea 243/2024, care se aplică din 11 noiembrie, au trecut de Parlament în martie 2024, dar au fost trimise apoi la CCR pentru încălcarea principiului previzibilității legii, principiului egalității în drepturi, a dreptului de proprietate privată, a liberei concurențe și nediscriminării, principiului accesului liber la justiție și a celui privind neretroactivitatea legii. În plus, era subliniat în sesizare că adoptarea acestora s-a făcut în absența unei motivări reale a necesității intervenției legiuitorului și fără să se țină seama de deciziile anterioare ale CCR.

Decizia Curții a venit în iulie 2024: sesizarea de neconstituționalitate a fost respinsă, motivându-se, printre altele, că „legiuitorul are competența de a reglementa un regim juridic diferit de dreptul comun în privința cesiunii de creanță realizate în beneficiul unui cesionar I.F.N., având în vedere că se impune susținerea unei categorii vulnerabile de consumatori. Totodată, legiuitorul dispune de libertatea de a aprecia dacă, într-un anumit moment, se impun măsuri de protecție a consumatorilor, chiar dacă în acest mod se creează o situație diferită în raport cu consumatorii de servicii financiare bancare.”

Din start, trebuie subliniat că legea se aplică doar în cazul cesiunilor de creanță și creditelor acordate de IFN-uri. Sfera de aplicare a legii este fixată prin chiar primul articol din Legea 243.

Prin noua lege se are în vedere reglementarea unei limitări a dobânzilor excesive pentru asigurarea protecției consumatorilor. Astfel, în cazul creditelor de consum, dobânda anuală efectivă (DAE) ar trebui să nu depășească “cu mai mult de 27 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR”, iar, în cazul creditelor ipotecare pentru investiții imobiliare, DAE să nu depășească “cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR pe piața financiar-bancară internă”.

În plus, cu titlu de excepție, se prevede că, în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu va putea fi mai mare de 1% pe zi și, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu va putea depăși dublul valorii totale a creditului.

De asemenea, în situația în care nivelul DAE sau, după caz, al costului total al creditării pe zi și/sau al valorii totale plătibile de către consumator sunt mai ridicate decât plafoanele menționate mai sus, “aceste niveluri vor fi reduse, în mod corespunzător, la cererea consumatorului, fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească, fie prin apelarea la o entitate de soluționare alternativă a litigiilor”.

Așadar, în situaţia depăşirii plafoanelor deja amintite, consumatorul va putea solicita creditorului financiar revizuirea contractului, iar creditorul va fi obligat să transmită acestuia, în termen de maximum 30 de zile de la primirea cererii corespunzătoare a consumatorului, o propunere, în scris, de revizuire a contractului, ţinând cont de situaţia financiară, inclusiv din perspectiva gradului maxim de îndatorare. Aceste aspecte se vor aplica și în cazul cesiunilor de creanță.

Cu toate că măsurile au scopul de a stimula accesul consumatorilor de credite prin creşterea încrederii în sistemul financiar-bancar, mai ales că dobânda excesivă determină o reducere a volumului de creditare, afectând indirect economia, prin blocarea creşterii economice, reamintim că aceasta nu este prima inițiativă de acest fel. Limitarea dobânzii anuale efective la creditele imobiliare și de consum apărea și într-un proiect de lege adoptat de Parlament în mai 2020, dar care, deoarece CCR a stabilit că este neconstituțional, a fost respins până la urmă. Acel proiect de lege prevedea, de asemenea, posibilitatea celor care se confruntă cu dobânzi exagerate să ceară reducerea lor și reechilibrarea contractuală.