Părinții-salariați care au copiii cu vârstă până în 12 ani sau 26 de ani, în cazul celor cu handicap. Prevederile OUG-ului se pot aplica și în cazul copiilor de până în 18 ani, cu anumite condiții.
2. Când pot fi cerute aceste zile libere plătite?
În situația în care cursurile didactice cu predare față-n-față sunt suspendate, ca urmare a apariției unui caz de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în grupă/clasă. Mai exact, aceste zile vor putea fi cerute de unul dintre părinți și când copilul este stabilit ca fiind contact direct al unui coleg infectat.
De asemenea, și în situația în care întreaga instituție de învățământ are activitatea didactică suspendată din cauza faptului că jumătate din grupe/clase sunt în online ca urmare a îmbolnăvirilor, chiar dacă nu există un caz confirmat în grupa/clasa copilului.
Alte două situații în care se pot cere aceste zile libere sunt (1) când cursurile sunt limitate sau suspendate ca urmare a unui ordin comun al ministerului educației și al sănătății sau (2) dacă așa hotărăște comitetul județean pentru situații de urgență/Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență, la propunerea consiliului de administrație al unității de învățământ/de educație timpurie antepreșcolară, pe baza criteriului epidemiologic privind rata incidenței cumulate la nivelul localității.
Și părinții ai căror copii cu vârsta de până în 18 ani au contraindicații medicale pentru a se prezenta fizic la școală pot cere acest lucru, pe baza unul certificat medical.
O altă condiție valabilă este dacă copilul locuiește cu o persoană care face parte dintr-o grupă de risc.
3. Există o limită a numărului de zile libere ce pot fi cerute pe baza acestei OUG?
Actul normativ nu prevede nicio limită de zile libere ce pot fi cerute, prevederile OUG 110/2021 fiind valabile pe întregul an școlar 2021-2022. Totuși, zilele libere nu pot fi cerute pe timpul vacanțelor școlare. Totuși, pentru a fi cerute trebuie să se îndeplinească una dintre condițiil explicate în răspunsul anterior.
4. Liberele pot fi acordate strict părinților copilului?
Actul normativ prevede că prin sintagma “părinte” se înțelege:
- părintele firesc;
- adoptatorul;
- persoana care are copilul/copiii în încredințare în vederea adopției;
- persoana care are copilul în plasament sau sub tutelă;
- persoana desemnată cu întreținerea copilului pe perioada absenței părinților sau tutorelui;
- părintele sau reprezentantul legal al persoanei adulte cu handicap înscrise într-o unitate de învățământ;
- părintele sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav neșcolarizat în situația în care activitatea serviciului de zi este limitată/suspendată din cauza răspândirii coronavirusului.
OUG 110/2021 stabilește că zilele libere pot fi cerute atât de angajații din privat, dar și de către cei din sectorul public.
6. Când nu se acordă libere plătite?
Indiferent de situația epidemică, zilele libere plătite nu se acordă în timpul vacanțelor școlare. Structura anului școlar 2021-2022 o regăsiți în acest articol.
7. Ce condiții trebuie îndeplinite pentru a cere aceste libere?
Pentru ca unul dintre părinți să poată cere zilele libere există o serie de condiții care trebuie îndeplinite pentru a fi cerute aceste libere plătite, acestea sunt:
- celălalt părinte al copilului NU beneficiază de zile libere plătite pe baza acestui OUG;
- celălalt părinte NU se află în concediu de creştere copil, nu este asistent personal al unuia dintre copiii aflaţi în intreţinere;
- celălalt părinte NU se află în concediu de odihnă sau concediu fără plată;
- celălalt părinte NU are contractul de muncă suspendat temporar;
- celălalt părinte NU realizează venituri impozabile din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.
Nu. Ca și în cazul OUG 147/2020, acești salariați nu au dreptul la libere plătite pentru supravegherea copiilor.
9. Care este suma primită pentru aceste zile libere?
Aceste libere se plătesc cu 75% din salariul de bază al unei zile lucrătoare. Indiferent de cât de mare este salariul de bază al salariatului se ia ca limită maximă suma de 4.035 lei – 75% din câștigul salarial mediu brut stabilit pe țară, care este de 5.380 lei în 2021. La un calcul aproximativ de 21 de zile lucrătoare pe lună, un salariat care va cere aceste zile va primi circa 192 lei pe zi, dacă salariul său de bază depășește 5.380 lei pe lună. Dacă salariul brut este mai mic de 5.380 lei pe lună, suma pe zi este egală cu împărțirea la 20/21 de zile lucrătoare a valorii reprezentate de 75% din salariu.
Pentru această indemnizație, angajatorul va plăti impozitul, contribuțiile de sănătate, de pensii și contribuția asiguratorie pentru muncă.
10. Zilele libere plătite se scad din concediul de odihnă?
Nu. Aceste libere sunt libere suplimentare, cu statut și indemnizație diferite de zilele de concediu de odihnă sau medical. De asemenea, aceste libere nu fac parte din categoria zilelor libere plătite acordate pentru evenimente familiale. Totuși, zilele libere plătite pentru părinți au un efect asupra numărului total de zile de concediu de odihnă de care poate beneficia un salariat, deoarece nu se consideră munca prestată în interesul angajatorului. Explicația o regăsiți în acest articol.
11. Angajatorul este obligat să acorde aceste zile libere?
OUG 110/2021 prevede că “[a]ngajatorul este obligat să acorde zilele libere dacă angajatul solicită acest drept în baza prevederilor prezentei ordonanțe de urgență”. Totuși, există o serie de domenii de activitate în care acordarea acestor libere este condiționată de acordul angajatorului, atât din privat, cât și de stat.
12. Care sunt domeniile de activitate în care salariatul primește zile libere doar dacă angajatorul este de acord?
Anumiţi salariaţi din sectorul privat pot primi aceste zile libere doar dacă angajatorul este de acord, după cum urmează:
- cei din unităţile sistemului energetic naţional;
- cei din unităţile operative de la sectoarele nucleare;
- cei din unităţile cu foc continuu;
- cei din unităţile de asistenţă socială;
- cei care lucrează în domeniul telecomunicaţiilor;
- cei din cadrul radioului şi televiziunii publice;
- cei din reţeaua de transport feroviar;
- cei din unităţile care asigură transportul în comun;
- cei din serviciul de salubrizare a localităţilor;
- cei din sectorul de aprovizionare a populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă;
- cei din unităţile de comerţ alimentar;
- cei care lucrează în domeniul serviciilor financiare;
- cei care se ocupă cu distribuţia de carburanţi;
- cei din producţie şi distribuţie de medicamente şi echipamente sanitare;
- cei care lucrează în unităţile farmaceutice.
13. Pot primi cei din sectorul public care nu li se acordă libere plătite un beneficiu?
Da, salariaților din sectorul public cărora li se respinge cererea de acordare au dreptul la o majorare cu 75% a salariului de bază/salariului de funcție/soldei de funcție corespunzătoare unei zile lucrătoare. Această majorare nu poate depăși 75% din câștigul salariat mediu pe țară.
Dacă ambii părinți lucrează în domeniile menționate anterior, doar unul are dreptul să ceară zile libere sau majorarea acordat suplimentar, nu amândoi.
14. Care este situația în cazul familiilor monoparentale din sectorul public?
Părinților singuri angajați în domeniile publice menționate anterior nu li se va aplica regula acordului angajatorului, însă li se dă posibilitatea să aleagă dintre două variante: fie primesc zile libere, fie primesc o majorare cu 75% a salariului de bază/salariului de funcție/soldei de funcție corespunzătoare unei zile lucrătoare pe care nu o petrec cu copilul.
15. Ce amendă riscă angajatorul care refuză acordarea zilelor libere plătite și care nu se află printre excepțiile menționate?
Angajatorul care nu se află într-unul dintre domeniile de activitate menționate anterior riscă să fie sancționat cu amendă cuprinsă între 1.000 lei și 2.000 lei pentru fiecare persoană pentru care refuză acordarea zilelor libere, în limita a 20.000 lei.
16. Ce documente sunt necesare pentru acordarea acestor libere?
Părintele care vrea să beneficieze de aceste libere trebuie să depună, la angajator, o cerere însoțită de o declarație pe propria răspundere a celuilalt părinte, de o copie a certificatului/certificatelor de naștere al/ale copilului/copiilor sau a documentului care atestă calitatea de părinte, precum și de unul dintre următoarele documente, dacă este cazul: copie a certificatului de încadrare în grad de handicap al copilului ori adultului în vârstă de până la 26 de ani sau o copie a adeverinței eliberate de medicul de familie/medicul specialist pentru situația în care copilul are afecțiuni care l-ar pune în pericol dacă ar veni la școală în contextul pandemiei sau locuiește împreună cu o persoană din categoria de risc.
Prin declarația pe propria răspundere a celuilalt părinte trebuie să reiasă că acesta nu a solicitat la locul său de muncă zile libere pe baza acestei OUG și că nu a beneficiat de majorarea salarială acordată celor care lucrează în anumite domenii publice.
Bine de știut: În cazul familiilor monoparentale, declarația celuilalt părinte nu este necesară.
Comentarii articol (11)