Bilanțul primului an al noului Parlament: Măsurile cu impact asupra mediului de afaceri care au fost adoptate

1. Activitatea firmelor care ignoră regulile stării de alertă poate fi suspendată cu până la 30 de zile. Firmele care ignoră regulile stabilite de autorități în timpul stării de alertă, în contextul pandemiei de coronavirus, pot fi sancționate de puțin timp cu suspendarea activității pentru 15 sau 30 de zile (în plus față de amenda aplicată). Cei care ignoră suspendarea riscă inclusiv pedepse penale. 

2. Agenții și furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă au mai multe obligații față de cetățenii români pe care îi plasează în străinătate. În acest an au fost introduse noi obligații pentru aceste firme, prin OUG 33/2021, dintre care o amintim pe cea de a asigura lucrătorilor transportul în țara de destinație, prin firme autorizate, însă la trecerea prin Parlament, actul normativ a primit o serie de noi modificări și i-a fost introdusă o amendă nouă. Astfel, aceste firme trebuie să ofere protecție lucrătorilor români într-un număr mai mare de țări, nu doar în Uniunea Europeană - cum era stabilit inițial -, iar dacă medierea între compania din străinătate și lucrătorul român are altă finalitate decât stabilirea unui raport de muncă aceste firme riscă amenzi între 25.000 și 40.000 lei. 

3. Au fost introduse noi infracțiuni în legislația din domeniul protecției mediului, altele au fost înăsprite, iar amenzile au fost majorate. Exploatarea unei instalații în care se desfășoară o activitatea periculoasă sau unde sunt depozitate ori utilizate substanțe/preparate periculoase a devenit infracțiune și se pedepsește cu închisoare de până la trei ani este una dintre modificările aduse legislației. O altă modificare vizează comerțul cu exemplare din specii protejate de plante și animale care a intrat în rândul infracțiunilor ce pot fi pedepsite cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă. 

4. Au fost introduse pedepse reduse pentru anumiți evazioniști. Ne referim la o lege controversată apărută în primăvară. Concret, la săvârșirea unei fapte de evaziune fiscală de la articolele 8 și 9 din Legea evaziunii, inculpații pot să scape doar cu amendă penală dacă, în cursul urmăririi penale sau până la primul termen de judecată, acoperă prejudiciul integral, acesta fiind de maximum 100.000 de euro. Riscul pedepsei cu închisoarea dispare complet numai dacă prejudiciul este de maximum 50.000 de euro și este acoperit integral. 

5. Declarația anuală a beneficiarilor reali se depune de mai puține firme. Pe finalul acestui an a fost oficializată Legea 315/2021 care face referire la controversata declarație anuală privind beneficiarii reali ai firmelor. Aceasta va fi depusă în continuare, însă va fi obligatorie, de anul viitor, doar pentru firmele care au în structura acționariatului entități stabilite în state cu risc de spălare a banilor. Declarația anuală cu beneficiarii reali, introdusă inițial în iulie 2019, a fost eliminată în iulie 2020 și apoi reintrodusă în aprilie 2021. Deși autoritățile spuneau că formularul va fi eliminat din nou în 2022, din Legea 315/2021 reiese doar că este restrâns numărul de firme obligate să-l depună.

6. Agenția Națională de Administrare Fiscală și Ministerul Finanțelor au primit competențe de control la noi categorii de companii. Cele două entități au primit în vară, prin lege, competențe de control în domeniul farmaceutic (privind declararea și plata taxei clawback), dar avem și noutăți în acest sens la redevențele miniere și petroliere. 

7. Companiile mici și mijlocii, persoanele fizice autorizate și profesioniștii pot beneficia, la cerere, de facturi mai mici pentru consumul de energie electrică și gaze naturale din perioada 1 noiembrie 2021 - 31 martie 2022, conform unei legi oficializate la începutul lunii noiembrie. Elementele de plata de care afacerile vor fi scutite vor fi evidențiate separat, cu semnul minus, în facturile sau în anexele la facturile emise de furnizorii de energie. Practic, sumele respective vor fi acoperite din bugetul statului și vor fi decontate lunar de către furnizori de la autorități.

8. Noi operațiuni cu cotă redusă de TVA de 5% au fost oficializate. Este vorba de trei categorii de livrări pentru care s-a stabilit aplicarea cotei reduse de TVA de 5% - livrarea de lemne de foc pentru firme și persoane fizice (de la 12 decembrie 2021), livrarea de e-book-uri pentru persoanele fizice (de la 1 ianuarie 2022), livrarea energiei termice pentru persoanele fizice și alte entități (de la 1 ianuarie 2022). În plus, TVA-ul redus se va aplica, o singură dată pentru o persoană, și la livrarea locuințelor mai scumpe (de la 1 ianuarie 2022) - măsura era prinsă deja în legislație pentru 2022, dar Guvernul a ajustat-o prin OUG. 

9. Reducerea timpului de lucru în cadrul Kurzarbeit se poate face până 80%, însă doar cu acordul salariaților, iar programul poate fi accesat până la trei luni de la terminarea stării de alertă. Indemnizația care poate fi decontată de angajator la stat a fost stabilită la 75% din salariul brut aferent orelor de reducere a programului de lucru. 

10. Cheltuielile făcute de angajatori cu achiziția semnăturilor electronice pentru ei sau salariații lor au devenit deductibile la calculul rezultatului fiscal. 

11. Activitățile de resurse umane sunt preluate de administratorul sau lichidatorul judiciar în cazul angajatorilor aflați în insolvență, faliment sau lichidare. Astfel, acești specialiști sunt cei care eliberează adeverințele de vechime pentru salariați și tot ei realizează activitățile legate de încetarea contractelor individuale de muncă și raportarea încetărilor în Revisal. Modificarea a apărut tot în luna mai a acestui an.